Bucurestiul este la coada Europei in privinta unor indicatori ai calitatii vietii iar acest fapt reclama o reforma administrativa serioasa a capitalei Romaniei.
Centrul pentru Politici Durabile Ecopolis a dat astazi publicitatii rezultatele studiului âBucuresti, capitala europeana? Organizare administrativa si indicatori ai calitatii vietii in capitalele UEâ si a provocat reprezentanti ai autoritatilor locale, candidati la functiile de primar general sau de sector si reprezentanti ai societatii civile sa comenteze pe marginea unora dintre cele mai grave probleme ale Bucurestiului si a potentialelor solutii â inclusiv cele din zona reformei administrative.
âNe intrebam daca reforma administrativa - atat de disputata anul trecut odata cu initierea Legii Capitalei si a referendumului pe acest subject â poate sa schimbe in bine un oras si viata cetatenilor saiâ atrage atentia Costel Popa, Presedinte, Centrul pentru Politici Durabile Ecopolis. âAr functiona Bucurestiul mai bine cu un buget descentralizat, la nivelul sectoarelor sau cu unul centralizat? Ce politici trebuie adoptate la nivelul primariei generale si la nivelul sectoarelor pentru ca Bucurestiul sa arate si sa functioneze ca o veritabila capitala europeana? Iata numai cateva intrebari de care viitorii administratori ai Capitalei trebuie sa tina cont imediat ce cursa electorala ia sfarsitâ, conchide Costel Popa.
Dintre cei care au raspuns provocarii la dezbatere, ii mentionam pe Silviu Prigoana (candidatul PDL la Primaria generala Bucuresti), Nicusor Dan (candidat independent Primaria generala a Capitalei), Theodor Paleologu (candidat primaria sectorului 1), Sulfina Barbu (candidat PDL primaria sectorului 4), Sorina Hanea (candidat Partidul Verde la primaria sectorului 6), Vasile Gherasim (deputat PDL si unul dintre initiatorii legii Capitalei).
Participantii la dezbatere au recunoscut proasta clasare a Bucurestiului in ceea ce priveste cei trei indicatori studiati de Ecopolis (calitatea aerului, spatii verzi, transport cu bicicleta) si nu numai, existand chiar voci potrivit carora situatia este mult mai grava decat o arata datele oficiale furnizate de autoritatile in exercitiu (Nicusor Dan). Candidatii prezenti au sustinut - in marea lor majoritate - prioritatea unei strategii integrate pentru Bucuresti si a unei centralizari bugetare si a atributiilor (Suflina Barbu, Silviu Prigoana) cu toate ca au fost exprimate si rezerve cu privire la existenta, in acest moment, a vreunei fundamentari sociologice in favoarea unui model administrativ anume (Nicusor Dan). Vasile Gherasim a sustinut necesitatea rediscutarii Legii Capitalei in Parlament, imediat dupa finalizarea alegerilor locale.
Acceptand necesitatea unei reforme administrative a Bucurestiului, Sorin Ionita (Presedinte Expert Forum si moderator al dezbaterii) a accentuat importanta discutiei despre aspecte punctuale cum este cazul politicii bugetare: âSa nu facem o fixatie pe reorganizarea administrativa; Bucurestiul se poticneste la functionalitatea anumitor mecanisme. Dincolo de schimbarea modelului administrativ sau modificarea numarului de sectoare, trebuie avute in vedere detaliile, impartirea atributiilor; trebuie sa stim cine ce face, cine poarta responsabilitatea iar raspunderea aceasta sa fie cuplata cu vizibilitateaâ a comentat acesta.
Theodor Paleologu a reamintit celor prezenti ca preocuparile si problemele amintite in cadrul dezbaterii nu sunt deloc noi ci ca au fost aniticipate cu brio de autorii Planului Urbanistic General al Bucurestilor realizat in 1935, un document pe care candidatul PDL il recomanda tuturor celor interesati de dezvoltarea Bucurestiului.
Studiul Ecopolis analizeaza, pe de o parte, o serie de indicatori ce tin de calitatea vietii in 27 capitale europene si, pe de alta parte, face inventarul modelelor administrative din aceleasi orase importante din UE.
Iata principalele concluzii ale cercetarii Ecopolis:
⢠Bucurestiul nu respecta dreptul locuitorilor sai la aer curat, clasandu-se pe pozitia a doua in topul capitalelor celor mai poluate cu PM10 . In BucureÈti se inregistreaza in medie 92 zile / an cu depaÈiri ale nivelului admis de PM10 fata de limita de 35 zile / an cum prevad normele UE. Bucurestiul e depasit doar de Sofia (176 zile).
⢠In privinta spatiilor verzi Bucurestiul (cu 26m2/cap locuitor) pare sa se claseze ceva mai bine, chiar daca mult in urma Vienei (120 m2) sau a Helsinki-ului (100m2): Bucurestiul este, astfel, la egalitate cu Bratislava (21m2) sau Ljubljana (25m2), peste Madrid sau Paris. Rezultatul trebuie privit cu rezerve daca tinem cont de faptul ca in cazul Bucurestiului, pe langa parcuri si aliniamente stradale, au fost calculate ca spatii verzi si cimitirele, padurile limitrofe sau luciul apelor.
⢠Bucurestiul este codas si in privinta utilizarii bicicletei ca alternativa la transportul cu automobilul personal. Rata cu care bucurestenii merg cu bicicleta la munca este de doar 0,7% (comparativ cu 59.5% in Copenhaga sau 45,6% in Amsterdam) cu toate ca nr. de kilometri de piste pentru biciclete (59 in 2009, 160 in 2011) ar putea sugera conditii mai prielnice. Bucurestiului ii lipseste in mod evident o strategie coerenta pentru facilitarea ciclismului.
⢠Cele mai performante capitale din perspectiva celor trei indicatori urmariti (calitate aer, suprafete de spatii verzi si rata de utilizare a bicicletei) sunt Copenhaga, Stockholm, Helsinki si Amsterdam. Dintre capitalele statelor devenite mai recent membre UE, se remarca Tallinn si Vilnius, cu spatii verzi extinse si rare depasiri ale nivelurilor PM10.
⢠Bucurestiul se plaseaza in grupul minoritar al capitalelor cu buget descentralizat si al oraselor europene in care sefii subunitatilor administrative sunt alesi direct de cetateni.
Studiul Ecopolis este disponibil pe site-ul organizatiei.
Pentru mai multe informatii va rugam sa o contactati pe Irina Dobrita, Coordonator comunicare Centrul pentru Politici Durabile Ecopolis, email: irina@copolis.org.ro , tel: 0726 281 894
Centrul pentru Politici Durabile Ecopolis a dat astazi publicitatii rezultatele studiului âBucuresti, capitala europeana? Organizare administrativa si indicatori ai calitatii vietii in capitalele UEâ si a provocat reprezentanti ai autoritatilor locale, candidati la functiile de primar general sau de sector si reprezentanti ai societatii civile sa comenteze pe marginea unora dintre cele mai grave probleme ale Bucurestiului si a potentialelor solutii â inclusiv cele din zona reformei administrative.
âNe intrebam daca reforma administrativa - atat de disputata anul trecut odata cu initierea Legii Capitalei si a referendumului pe acest subject â poate sa schimbe in bine un oras si viata cetatenilor saiâ atrage atentia Costel Popa, Presedinte, Centrul pentru Politici Durabile Ecopolis. âAr functiona Bucurestiul mai bine cu un buget descentralizat, la nivelul sectoarelor sau cu unul centralizat? Ce politici trebuie adoptate la nivelul primariei generale si la nivelul sectoarelor pentru ca Bucurestiul sa arate si sa functioneze ca o veritabila capitala europeana? Iata numai cateva intrebari de care viitorii administratori ai Capitalei trebuie sa tina cont imediat ce cursa electorala ia sfarsitâ, conchide Costel Popa.
Dintre cei care au raspuns provocarii la dezbatere, ii mentionam pe Silviu Prigoana (candidatul PDL la Primaria generala Bucuresti), Nicusor Dan (candidat independent Primaria generala a Capitalei), Theodor Paleologu (candidat primaria sectorului 1), Sulfina Barbu (candidat PDL primaria sectorului 4), Sorina Hanea (candidat Partidul Verde la primaria sectorului 6), Vasile Gherasim (deputat PDL si unul dintre initiatorii legii Capitalei).
Participantii la dezbatere au recunoscut proasta clasare a Bucurestiului in ceea ce priveste cei trei indicatori studiati de Ecopolis (calitatea aerului, spatii verzi, transport cu bicicleta) si nu numai, existand chiar voci potrivit carora situatia este mult mai grava decat o arata datele oficiale furnizate de autoritatile in exercitiu (Nicusor Dan). Candidatii prezenti au sustinut - in marea lor majoritate - prioritatea unei strategii integrate pentru Bucuresti si a unei centralizari bugetare si a atributiilor (Suflina Barbu, Silviu Prigoana) cu toate ca au fost exprimate si rezerve cu privire la existenta, in acest moment, a vreunei fundamentari sociologice in favoarea unui model administrativ anume (Nicusor Dan). Vasile Gherasim a sustinut necesitatea rediscutarii Legii Capitalei in Parlament, imediat dupa finalizarea alegerilor locale.
Acceptand necesitatea unei reforme administrative a Bucurestiului, Sorin Ionita (Presedinte Expert Forum si moderator al dezbaterii) a accentuat importanta discutiei despre aspecte punctuale cum este cazul politicii bugetare: âSa nu facem o fixatie pe reorganizarea administrativa; Bucurestiul se poticneste la functionalitatea anumitor mecanisme. Dincolo de schimbarea modelului administrativ sau modificarea numarului de sectoare, trebuie avute in vedere detaliile, impartirea atributiilor; trebuie sa stim cine ce face, cine poarta responsabilitatea iar raspunderea aceasta sa fie cuplata cu vizibilitateaâ a comentat acesta.
Theodor Paleologu a reamintit celor prezenti ca preocuparile si problemele amintite in cadrul dezbaterii nu sunt deloc noi ci ca au fost aniticipate cu brio de autorii Planului Urbanistic General al Bucurestilor realizat in 1935, un document pe care candidatul PDL il recomanda tuturor celor interesati de dezvoltarea Bucurestiului.
Studiul Ecopolis analizeaza, pe de o parte, o serie de indicatori ce tin de calitatea vietii in 27 capitale europene si, pe de alta parte, face inventarul modelelor administrative din aceleasi orase importante din UE.
Iata principalele concluzii ale cercetarii Ecopolis:
⢠Bucurestiul nu respecta dreptul locuitorilor sai la aer curat, clasandu-se pe pozitia a doua in topul capitalelor celor mai poluate cu PM10 . In BucureÈti se inregistreaza in medie 92 zile / an cu depaÈiri ale nivelului admis de PM10 fata de limita de 35 zile / an cum prevad normele UE. Bucurestiul e depasit doar de Sofia (176 zile).
⢠In privinta spatiilor verzi Bucurestiul (cu 26m2/cap locuitor) pare sa se claseze ceva mai bine, chiar daca mult in urma Vienei (120 m2) sau a Helsinki-ului (100m2): Bucurestiul este, astfel, la egalitate cu Bratislava (21m2) sau Ljubljana (25m2), peste Madrid sau Paris. Rezultatul trebuie privit cu rezerve daca tinem cont de faptul ca in cazul Bucurestiului, pe langa parcuri si aliniamente stradale, au fost calculate ca spatii verzi si cimitirele, padurile limitrofe sau luciul apelor.
⢠Bucurestiul este codas si in privinta utilizarii bicicletei ca alternativa la transportul cu automobilul personal. Rata cu care bucurestenii merg cu bicicleta la munca este de doar 0,7% (comparativ cu 59.5% in Copenhaga sau 45,6% in Amsterdam) cu toate ca nr. de kilometri de piste pentru biciclete (59 in 2009, 160 in 2011) ar putea sugera conditii mai prielnice. Bucurestiului ii lipseste in mod evident o strategie coerenta pentru facilitarea ciclismului.
⢠Cele mai performante capitale din perspectiva celor trei indicatori urmariti (calitate aer, suprafete de spatii verzi si rata de utilizare a bicicletei) sunt Copenhaga, Stockholm, Helsinki si Amsterdam. Dintre capitalele statelor devenite mai recent membre UE, se remarca Tallinn si Vilnius, cu spatii verzi extinse si rare depasiri ale nivelurilor PM10.
⢠Bucurestiul se plaseaza in grupul minoritar al capitalelor cu buget descentralizat si al oraselor europene in care sefii subunitatilor administrative sunt alesi direct de cetateni.
Studiul Ecopolis este disponibil pe site-ul organizatiei.
Pentru mai multe informatii va rugam sa o contactati pe Irina Dobrita, Coordonator comunicare Centrul pentru Politici Durabile Ecopolis, email: irina@copolis.org.ro , tel: 0726 281 894