Potrivit fostului director al Institutului Geologic Roman, Stefan Marincea, dezvoltarea de proiecte miniere in zona ar duce la “generarea a nu mai putin de 2.900 de hectare de deseuri”.
Prezentul proiect propune exploatarea in imense cariere de suprafata a 120 tone de aur si 100.000 de tone de cupru. Rovina ar putea deveni astfel cea mai mare exploatare din Romania, dimensiunea celor doua cariere – cu diametre de 500 si 600 de metri si adancimi intre 300 si 400 de metri, depasind chiar si proiectul Rosia Montana. In prezent intreaga zona este acoperita de terenuri agricole, pasuni si padure, toate obiectivele proiectului fiind situate pe zone nelocuite, dar in imediata vecinatate a satelor Rovina si Merisor ce apartin comunelor Criscior si Bucuresci. In linie dreapta, Rovina este situata la 20 de kilometri de Rosia Montana si la doar 7 km de Brad, oras ce numara 13.900 de locuitori.
Procedurile prin care Agentia Nationala de Resurse Minerale (ANRM) gestioneaza si vinde zacamintele minerale sunt secrete, contractele prin care statul roman cedeaza resursele minerale fiind in continuare considerate secret de serviciu. Agentia Nationala de Resurse Minerale, emitenta licentelor, este subordonata direct Guvernului, presedintele institutiei fiind numit printr-o decizie politica, a primului-ministrului.
Si in acest caz ANRM a acordat licenta de exploatare pentru Rovina, unui operator privat, in totala lipsa de transparenta. Rovina devine astfel primul proiect minier detinut 100% de o companie privata, fara participarea statului roman. La data prezentului comunicat, Agentia nu a publicat pe pagina proprie informatii privind noua licenta si acestea nu se regasesc nici in lista de anunturi publice. ANRM se comporta de altfel ca stat in stat, in pofida faptului ca resursele minerale fac obiectul, potrivit Constitutiei, exclusiv al proprietatii publice. Deosebit de grav este faptul ca in etapa de eliberare si atribuire a licentelor miniere, populatia locala este trecuta in totalitatecu vederea. Majoritatea celor care vor fi afectati in mod direct de proiectul minier nu detin nici macar informatii de baza despre proiect, cei mai multi neintelegand ce inseamna cariere de asemenea dimensiuni.
“ANRM ar trebui sa se comporte ca un administrator si nu ca un proprietar al zacamintelor. Mining Watch Romania condamna aceasta atitudine feudala a autoritatilor, de considerare a avutului public ca fiind proprietatea institutiei ce administreaza bogatiile subsolului. Dincolo de suspiciunile de coruptie si urmarire ilicita a a interesului personal (demonstrat in cazurile Rosia Montana si Certej), se pune intrebarea critica: daca totul este legal si realizat in interesul public, de ce totul este secret?,” a comentat Tudor Bradatan din partea retelei Mining Watch Romania.
Titularul proiectului este Carpathian Gold (TSX:CPN), prin compania Samax Romania Limited, care la randul ei detine Samax Romania, societate cu raspundere limitata (SRL) inregistrata in Baia Mare. Carpathian Gold este companie miniera junior, care propune proiectele miniere Rovina (Romania) si Riacho dos Machados Gold (Brazilia). Potrivit unui anunt al companiei din iulie 2011, Barrick Gold (TSX:ABX), cea mai mare companie miniera din lume, cumpara 9% din actiunile Carpathian Gold contra sumei de 20 de milioane de dolari.
In acest context de suspiciuni de coruptie, vadita incompetenta in apararea interesului national si totala lipsa de transparenta, putem afirma ca activitatea ANRM nu corespunde unui standard demn de o natiune europeana. Prin urmare, exploatarea resurselor in conditiile unei slabe capacitati a autoritatilor de control sau de analiza a propunerilor companiilor miniere vine intr-un moment in care deciziile nu sunt asumate de comunitatile afectate. Impunerea fortata si extrem de politizata a unor noi proiecte de minerit, avizate intr-un ritm foarte rapid, netransparent si la limita legalitatii, nu face decat sa sugereze dorinta industriei si Guvernului Romaniei de a impune proiecte cu numerosi factori de risc, neasumati nici de comunitati, nici de societate.
In acest context de suspiciuni de coruptie, vadita incompetenta in apararea interesului national si totala lipsa de transparenta, putem afirma ca activitatea ANRM nu corespunde unui standard demn de o natiune europeana. Prin urmare, exploatarea resurselor in conditiile unei slabe capacitati a autoritatilor de control sau analiza a propunerilor companiilor miniere vine intr-un moment in care deciziile nu se iau in mod democratic si nu sunt asumate de comunitatile afectate. Impunerea fortata si extrem de politizata a unor noi proiecte de minerit, avizate netransparent si la limita legalitatii, intr-un ritm foarte rapid, nu face decat sa sugereze dorinta industriei si Guvernului Romaniei de a impune proiecte cu numerosi factori de risc, neasumati nici de comunitati, nici de societate.
Pentru mai multe informatii: Roxana Pencea, email: contact@miningwatch.ro