Organizațiile societății civile din România salută deschiderea autorităților publice din România, și în special a Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) pentru folosirea expertizei societății civile în elaborarea planurilor de reformă și direcțiilor de investiții cuprinse în Planul Național de Redresare și Reziliență.
 
Într-un timp record, numeroase organizații ale societății civile din România s-au mobilizat pentru a contribui, în parteneriat cu ministerele de resort și prin dialog deschis cu Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, cu propuneri de reforme structurale, bazate pe experiența de lucru la firul ierbii cu cetățenii și pe baza lucrului cu grupurile vulnerabile. Câteva zeci de fișe, vizând mai multe arii de reformă au făcut obiectul acestui lucru în parteneriat societate civilă - guvern. Am depus aceste eforturi pentru ca cele 30 de miliarde de EUR ce urmează să fie alocate României prin Planul Național de Redresare și Reziliență să ajungă nemijlocit la cetățenii României și la comunitățile vulnerabile din România. Tranziția către o economie a viitorului, digitală și sustenabilă, nu trebuie să lase pe nimeni în urmă, și PNRR oferă această șansă României.  

Soluțiile și propunerile venite din partea societății civile au fost numeroase și au vizat arii de intervenție precum:
 
  • finanțarea sustenabilă a antreprenoriatului social;
  • măsuri de asistență și sprijin în vederea incluziunii sociale a persoanelor din grupuri dezavantajate sau vulnerabile, inclusiv susținerea persoanelor aflate în vulnerabilitate locativă;
  • dezvoltarea educației incluzive în școli;
  • asigurarea accesului tuturor tinerilor din România la infrastructură și servicii de tineret, inclusiv prin promovarea voluntariatului și participării comunitare;
  • transformarea universităților din România în spații verzi și digitalizate;
  • implementarea transdisciplinară a educației media, educației civice și a educației juridice;
  • creșterea calității și accesului la servicii de sănătate, inclusiv servicii de sănătate reproductivă și sexuală și asistență medicală comunitară;
  • dezvoltarea regională în parteneriat cu societatea civilă a infrastructurii de economie circulară și reutilizare - reciclare de deșeuri;
  • reforme structurale și implicarea societății civile în protejarea biodiversității, inclusiv a celei urbane, și în proiecte descentralizate în domeniul energiei regenerabile;
  • digitalizarea sectoarelor culturale și creative și sprijinirea contribuției lor la dezvoltarea socială și economică; bugetare deschisă și participativă;
  • proiectarea unei infrastructuri digitale strategice la nivel național, precum și dezvoltarea capacității organizațiilor societății civile și a infrastructurii civice în general. 

    • Angajamentul societății civile reprezintă unul dintre pilonii esențiali ai democrației și bunei guvernări. Un total de peste 55,000 de organizații non-guvernamentale sunt active în România, angajând peste 100,000 de persoane, și contribuind peste 1,6% din PIB. Răspunsul societății civile din România la criza cauzată de Covid-19 a arătat că o colaborare strânsă între actorii non-guvernamentali, autorități publice și mediul de afaceri este esențială pentru întărirea rezilienței societății în ansamblu. Societatea civilă este un contribuitor puternic, asigurând mobilizare cetățenească și direcționare eficace a resurselor, nu doar în vreme de criză ci, mai ales, în vreme de construcție socio-economică. Creșterea sectorului în ultimii 30 de ani și contribuția sa esențială la apărarea valorilor europene, la susținerea grupurilor vulnerabile, copiilor și tinerilor, la protejarea mediului, la reforma sistemului educațional și a celui de sănătate au demonstrat faptul că societatea civilă este un partener critic în implementarea reformelor structurale de care România are atât de multă nevoie. 

    Reiterăm angajamentul organizațiilor societății civile din România de a fi un partener real de dialog și implementare a ariilor de reformă ce urmează să fie incluse în PNRR și ne exprimăm dorința de a contribui inclusiv la monitorizarea implementării PNRR. Sperăm ca varianta consolidată a planului să reflecte coerent direcțiile critice de intervenție susținute și de organizațiile societății civile. Nu în ultimul rând, solicităm implementarea prevederilor de transparență, în sensul publicării variantei draft consolidate a PNRR pentru dezbatere și consultare.

    ***
    Despre Organizațiile Civile din Plenul Consiliului Economic și Social
    Organizațiile Societății Civile din Plenul Consiliului Economic și Social (CES): Asociația FAPTE, Asociația Festivalul de Film Transilvania, Fundația Civitas pentru Societatea Civilă Cluj, Uniunea Națională a Cooperației Meșteșugărești - UCECOM, Federația Organizațiilor Neguvernamentale pentru Servicii Sociale - FONSS, Consiliul Național al Dizabilității din România, Asociația Help Autism, Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România - ANOSR, Federația Consiliul Tineretului din România - CTR, Asociația Psihologilor din România - APR, Fundația Ashoka, Asociația SEXUL vs. BARZA, Federația Organizațiilor Neguvernamentale pentru Copil – FONPC, Asociația Frends pentru Dezvoltare, Fundația Agenția de Dezvoltare Comunitară „Împreună”  și Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile

    Photo credits: Ryoji Iwata, Unsplash