In zilele de 7 si 8 Octombrie a avut loc la Bucuresti conferinta internationala Servicii medicale si sociale in Romania rurala: nevoi si solutii organizata de Fundatia de Sprijin Comunitar (FSC) din Bacau, in parteneriat cu Ministerul Muncii, Familiei si Solidaritatii Sociale si Erste Fundation. Conferinta face parte din calendarul activitatilor proiectului Servicii integrate si inovatoare pentru Romania Rurala finantat de Guvernul Norvegiei prin intermediul programului Norvegian de Cooperare pentru crestere economica si dezvoltare sustenabila in Romania.
La conferinta au participat Ambasadorul Norvegiei la Bucuresti E.S. domnul dl. Øystein Hovdkinn, Dejan Petrovic, Project Manager Social Development Programme Erste Fundation, Anne Lise Rognlidalen Counselor of the Programme Innovations Norway in Romania, reprezentanti ai Ministerului Muncii, Ministerului Dezvoltarii Regionale si Turismului, ai altor institutii centrale si locale, ONG-uri nationale. In total au participat 140 de persoane, cea mai mare pondere avand-o reprezentantii ONG-urilor si ai autoritatilor locale.
Conferinta si-a propus, ca obiective principale, sa informeze participantii si sa traga un semnal de alarma cu privire la situatia finantarii serviciilor medicale si sociale furnizate de ONG-uri, sa analizeze si sa supuna dezbaterilor prioritatile de actiune in ceea ce priveste nevoia de servicii medicale si sociale din Romania si sa prezinte noutati in domeniu privind serviciile medicale si sociale.
In urma celor doua zile de prezentari, discutii si dezbateri au fost reliefate urmatoarele concluzii:
√ Populatia varstnica in Romania este in crestere, astfel ca in acest moment reprezinta 15% din populatia tarii, iar in 2050, 30% din populatia tarii va fi de varsta aIII-a. Din total populatie varstnica in Romania, 60% locuieste in mediul rural, fiind afectata de probleme grave: saracie, lipsa serviciilor socio-medicale, acces deficitar la serviciile medicale, concentrate de obicei in orase.
√ Doar 10% din medicii de familie asigura asistenta medicala primara in zone rurale, marea majoritate fiind concentrata pe zone urbane.
√ Exista foarte multe comunitati rurale in care persoanele varstnice nu au acces la nici o forma de servicii medicale sau sociale (nici macar medic de familie in cadrul comunitatii).
√ Doar 0.23% dintre persoanele varstnice din Romania primesc servicii de ingrijire la domiciliu in conditiile in care cel putin 20% din populatia varstnica ar avea nevoie de aceste servicii. Dezvoltarea acestor servicii ar avea enorme beneficii, inclusiv de ordin economic, deoarece ingrijirea la domiciliu este de 11 ori mai ieftina decat oricare alta forma de asistenta in regim rezidential, iar prin dezvoltarea acestor servicii s-ar putea oferi locuri de munca si calificare pentru cel putin 100.000 persoane, multe dintre acestea fiind persoane necalificate in acest moment care provin din mediul rural si nu au alte optiuni de integrare pe piata muncii.
√ In Romania sunt doar 78 de centre de zi pentru persoanele varstnice aceasta insemnand ca cel mult 3% din localitatile din Romania beneficiaza de 1 centru de zi pentru varstnici. Doar 36.45% din costurile acestora sunt acoperite de bugetul de stat.
√ In Romania sunt doar 149 camine pentru persoane varstnice, acoperind doar 5% din total localitati din Romania. Doar 19% din costurile acestora sunt acoperite de bugetul de stat, restul reprezentand fonduri proprii si contributiile beneficiarilor .
√ In aceste conditii, totusi legislatia in vigoare nu prevede obligativitatea acordarii serviciilor sociale pentru persoanele varstnice si nici o linie de finantare in acest sens. Participantii au fost unanim de acord ca este imperios necesar ca serviciile pentru varstnici sa existe in toate orasele si comunele tarii si ca se impune sa fie alocate sume de la bugetul de stat in vederea finantarii acestor servicii conform Legii 17/ 2000.
√ Migratia populatiei din zonele rurale, in special in strainatate, duce la apariatia unor probleme sociale grave:
- pierderea personalului specializat (cadre medicale, cadre didactice, ingrijitori, persoane care lucreaza in agricultura si zootehnie etc);
- aparitia unor nevoi suplimentare de ingrijirea a copiilor si persoanelor varstnice ramase fara apartinatori;
- dezvoltarea unei generatii de copii/ tineri cu serioase probleme psihologice;
- dispare ingrijirea de tip traditional (in cadrul familiei, de catre membrii acesteia), ceea ce va face ca nevoia de servicii specializate, moderne sa fie mult mai mare fata de cea estimata;
- imbatranirea excesiva a populatiei din zonele rurale, ceea ce va afecta substantial agricultura Romaniei;
√ ONG-urile reprezinta 49% din furnizorii acreditati de servicii sociale in Romania si sunt implicate in proportie de 70% in activitati de influentare a politicilor publice atat la nivel national cat si local.
Daca in anul 2010 situatia este destul de grava, in conditiile in care sumele alocate pentru serviciile si prestatiile sociale vor fi mai mici fata de anul trecut, inca se mai pot lua masuri pentru ca aceste semnale de alarma sa se transforme in actiuni concrete si eficient focalizate asupra problemelor semnalate. Insa, daca Romania continua sa ignore problema varstnicilor vom ajunge in 2030 o natiune imbatranita cu probleme medicale si sociale majore, imposibil de a fi sustinuta financiar, pentru a carei ingrijire se vor cheltui, ca si azi, sume enorme cu un raport cost/eficienta foarte prost.
Imbatranirea nu alege. Oricine, oriunde are sau va avea nevoie de servicii adecvate, decente si la indemina. FSC isi propune sa continue sa traga semnale de alarma cu privire la imbatranirea populatiei si lipsa unei strategii nationale care sa inceapa a fi deja aplicata, in mod concret inca de acum, declara Gabriela Achihai Presedinte FSC.
Conferinta organizata de Fundatia de Sprijin Comunitar (FSC) s-a bucurat si de o importanta sustinere mediatica, partenerii media ai evenimentului fiind: TVR, Radio Romania, Agerpres, stiriong.ro, galasocietatiicivile.ro, CSR-Romania.ro, lumebuna.ro.
***
Fundatia de Sprijin Comunitar Bacau (FSC) este una dintre cele mai mari si mai bine organizate O.N.G.-uri din România, ce isi desfasoara activitatea intr-o zona cu mari probleme sociale, regiunea estica a Judetului Bacau. Prin cele sase proiecte derulate la ora actuala, venim in sprijinul celor mai defavorizate categorii ale comunitatii: batrâni si bolnavi in faze terminale, copii si familii defavorizate, comunitati rurale izolate, in total peste 10.000 de beneficiari.
Având un numar de 100 de angajati, peste 150 de voluntari, patru centre comunitare pentru copii si doua pentru vârstnici, F.S.C. se bucura de recunoastere nationala si internationala, având parteneri institutionali din Marea Britanie, Norvegia, Franta, Germania, bucurându-se de peste 20 premii nationale si recunoastere in cadrul principalelor evenimente nationale ce promoveaza responsabilitatea sociala si excelenta in domeniul O.N.G.
Programul Norvegian de Cooperare cu Romania are ca scop stimularea cresterii economice si a dezvoltarii sustenabile, precum si consolidarea relatiilor bilaterale. Pentru perioada ianuarie 2007- aprilie 2009, Guvernul Norvegiei a alocat fonduri nerambursabile in valoare de 48 de milioane de euro in vederea cofinantarii unor proiecte care sa contribuie la inovare, dezvoltarea mediului de afaceri si schimburi tehnologice intre Romania si Norvegia.
Ionut Chirita,
Coordonator PR&Fundraising
La conferinta au participat Ambasadorul Norvegiei la Bucuresti E.S. domnul dl. Øystein Hovdkinn, Dejan Petrovic, Project Manager Social Development Programme Erste Fundation, Anne Lise Rognlidalen Counselor of the Programme Innovations Norway in Romania, reprezentanti ai Ministerului Muncii, Ministerului Dezvoltarii Regionale si Turismului, ai altor institutii centrale si locale, ONG-uri nationale. In total au participat 140 de persoane, cea mai mare pondere avand-o reprezentantii ONG-urilor si ai autoritatilor locale.
Conferinta si-a propus, ca obiective principale, sa informeze participantii si sa traga un semnal de alarma cu privire la situatia finantarii serviciilor medicale si sociale furnizate de ONG-uri, sa analizeze si sa supuna dezbaterilor prioritatile de actiune in ceea ce priveste nevoia de servicii medicale si sociale din Romania si sa prezinte noutati in domeniu privind serviciile medicale si sociale.
In urma celor doua zile de prezentari, discutii si dezbateri au fost reliefate urmatoarele concluzii:
√ Populatia varstnica in Romania este in crestere, astfel ca in acest moment reprezinta 15% din populatia tarii, iar in 2050, 30% din populatia tarii va fi de varsta aIII-a. Din total populatie varstnica in Romania, 60% locuieste in mediul rural, fiind afectata de probleme grave: saracie, lipsa serviciilor socio-medicale, acces deficitar la serviciile medicale, concentrate de obicei in orase.
√ Doar 10% din medicii de familie asigura asistenta medicala primara in zone rurale, marea majoritate fiind concentrata pe zone urbane.
√ Exista foarte multe comunitati rurale in care persoanele varstnice nu au acces la nici o forma de servicii medicale sau sociale (nici macar medic de familie in cadrul comunitatii).
√ Doar 0.23% dintre persoanele varstnice din Romania primesc servicii de ingrijire la domiciliu in conditiile in care cel putin 20% din populatia varstnica ar avea nevoie de aceste servicii. Dezvoltarea acestor servicii ar avea enorme beneficii, inclusiv de ordin economic, deoarece ingrijirea la domiciliu este de 11 ori mai ieftina decat oricare alta forma de asistenta in regim rezidential, iar prin dezvoltarea acestor servicii s-ar putea oferi locuri de munca si calificare pentru cel putin 100.000 persoane, multe dintre acestea fiind persoane necalificate in acest moment care provin din mediul rural si nu au alte optiuni de integrare pe piata muncii.
√ In Romania sunt doar 78 de centre de zi pentru persoanele varstnice aceasta insemnand ca cel mult 3% din localitatile din Romania beneficiaza de 1 centru de zi pentru varstnici. Doar 36.45% din costurile acestora sunt acoperite de bugetul de stat.
√ In Romania sunt doar 149 camine pentru persoane varstnice, acoperind doar 5% din total localitati din Romania. Doar 19% din costurile acestora sunt acoperite de bugetul de stat, restul reprezentand fonduri proprii si contributiile beneficiarilor .
√ In aceste conditii, totusi legislatia in vigoare nu prevede obligativitatea acordarii serviciilor sociale pentru persoanele varstnice si nici o linie de finantare in acest sens. Participantii au fost unanim de acord ca este imperios necesar ca serviciile pentru varstnici sa existe in toate orasele si comunele tarii si ca se impune sa fie alocate sume de la bugetul de stat in vederea finantarii acestor servicii conform Legii 17/ 2000.
√ Migratia populatiei din zonele rurale, in special in strainatate, duce la apariatia unor probleme sociale grave:
- pierderea personalului specializat (cadre medicale, cadre didactice, ingrijitori, persoane care lucreaza in agricultura si zootehnie etc);
- aparitia unor nevoi suplimentare de ingrijirea a copiilor si persoanelor varstnice ramase fara apartinatori;
- dezvoltarea unei generatii de copii/ tineri cu serioase probleme psihologice;
- dispare ingrijirea de tip traditional (in cadrul familiei, de catre membrii acesteia), ceea ce va face ca nevoia de servicii specializate, moderne sa fie mult mai mare fata de cea estimata;
- imbatranirea excesiva a populatiei din zonele rurale, ceea ce va afecta substantial agricultura Romaniei;
√ ONG-urile reprezinta 49% din furnizorii acreditati de servicii sociale in Romania si sunt implicate in proportie de 70% in activitati de influentare a politicilor publice atat la nivel national cat si local.
Daca in anul 2010 situatia este destul de grava, in conditiile in care sumele alocate pentru serviciile si prestatiile sociale vor fi mai mici fata de anul trecut, inca se mai pot lua masuri pentru ca aceste semnale de alarma sa se transforme in actiuni concrete si eficient focalizate asupra problemelor semnalate. Insa, daca Romania continua sa ignore problema varstnicilor vom ajunge in 2030 o natiune imbatranita cu probleme medicale si sociale majore, imposibil de a fi sustinuta financiar, pentru a carei ingrijire se vor cheltui, ca si azi, sume enorme cu un raport cost/eficienta foarte prost.
Imbatranirea nu alege. Oricine, oriunde are sau va avea nevoie de servicii adecvate, decente si la indemina. FSC isi propune sa continue sa traga semnale de alarma cu privire la imbatranirea populatiei si lipsa unei strategii nationale care sa inceapa a fi deja aplicata, in mod concret inca de acum, declara Gabriela Achihai Presedinte FSC.
Conferinta organizata de Fundatia de Sprijin Comunitar (FSC) s-a bucurat si de o importanta sustinere mediatica, partenerii media ai evenimentului fiind: TVR, Radio Romania, Agerpres, stiriong.ro, galasocietatiicivile.ro, CSR-Romania.ro, lumebuna.ro.
***
Fundatia de Sprijin Comunitar Bacau (FSC) este una dintre cele mai mari si mai bine organizate O.N.G.-uri din România, ce isi desfasoara activitatea intr-o zona cu mari probleme sociale, regiunea estica a Judetului Bacau. Prin cele sase proiecte derulate la ora actuala, venim in sprijinul celor mai defavorizate categorii ale comunitatii: batrâni si bolnavi in faze terminale, copii si familii defavorizate, comunitati rurale izolate, in total peste 10.000 de beneficiari.
Având un numar de 100 de angajati, peste 150 de voluntari, patru centre comunitare pentru copii si doua pentru vârstnici, F.S.C. se bucura de recunoastere nationala si internationala, având parteneri institutionali din Marea Britanie, Norvegia, Franta, Germania, bucurându-se de peste 20 premii nationale si recunoastere in cadrul principalelor evenimente nationale ce promoveaza responsabilitatea sociala si excelenta in domeniul O.N.G.
Programul Norvegian de Cooperare cu Romania are ca scop stimularea cresterii economice si a dezvoltarii sustenabile, precum si consolidarea relatiilor bilaterale. Pentru perioada ianuarie 2007- aprilie 2009, Guvernul Norvegiei a alocat fonduri nerambursabile in valoare de 48 de milioane de euro in vederea cofinantarii unor proiecte care sa contribuie la inovare, dezvoltarea mediului de afaceri si schimburi tehnologice intre Romania si Norvegia.
Ionut Chirita,
Coordonator PR&Fundraising