De Ziua Internationala a Apei (22 martie), tinutul dintre ape - Delta Dunarii - sufera. Tinand cont de calitatea slaba a apei de suprafata si de subteran din zona, de lipsa infrastructurii sanitare, a canalizarii si a statiilor de epurare, situatia se descrie ca o adevarata bomba cu ceas. Copiii sunt categoria cea mai amenintata, aproximativ 17% dintre acestia suferind de boli purtate de apa, conform unui studiu al Asociatiei Salvati Dunarea si Delta (SDD).

“Accesul la apa curata ar trebui inclus in Constitutie. Practic, el este deja acolo dupa parerea mea, dar nu explicit, caci ce poate insemna dreptul fundamental la viata fara dreptul la elementele care sustin viata!? Suntem prea putin constienti de importanta acestei resurse in calitatea vietii noastre. Iar cum cetatenii sunt prea ocupati cu supravietuirea de zi cu zi, noi cei de la Asociatia Salvati Dunarea si Delta le cerem si autoritatilor sa fie la fel de preocupate: sa asigure aceasta baza minima, esentiala”
a declarat Liviu Mihaiu, Presedintele Salvati Dunarea si Delta.

Iata mai jos o serie de probleme cu care locuitorii din Delta Dunarii se confrunta:
- Lipsa infrastructurii de alimentare: Peste 70% din familiile cu copii nu au canalizare, apa curenta si adesea nici apa potabila in gospodarii (1).
- Consumul de apa direct din Dunare sau din puturi de mica adancime expune populatia locala la riscul imbolnavirii avand in vedere degradarea continua a calitatii apelor de suprafata cauzata de  agricultura intensiva, traficul naval si de lipsa statiilor de epurare a apelor uzate din orasele aflate in amonte. Aceasta se traduce printr-o expunere ridicata la boli diareice acute, afectiuni digestive cronice si parazitoze (conform DSP Tulcea).
- Intarzierea reconstructiei ecologice a amenajarilor agricole si piscicole din Delta Dunarii (aprox. 80 000 ha) amenajate in regimul comunist, acestea functionand in trecut precum adevarate filtre naturale pentru sedimentele aduse de Dunare, amana pe termen nelimitat reluarea circuitului natural al apei in ecosistemul deltaic si astfel insanatosirea unei parti insemnate (aproximativ 20%) din Delta Dunarii.
- Cresterea alarmanta a fenomenului de eutrofizare a apei cu efecte dramatice asupra biodiversitatii acvatice. Fenomenul este cauzat de scurgerile de substante folosite in agricultura intensiva ca ingrasaminte.
- Poluarea datorata navelor maritime de mare tonaj (care circula pe bratul Sulina), cat si navele de mica capacitate (folosite pentru pescuit, transporturi, turism, etc). In perioada de exploatare normala, navele pot descarca legal sau ilegal o mare varietate de substante fie direct in mediul acvatic, fie indirect prin intermediul atmosferei. Acesti poluanti cuprind in special hidrocarburi si deseuri de hidrocarburi, substante lichide nocive, care pot avea efecte imediate sau pe termen lung asupra mediului acvatic (2).
- Lipsa infrastructurii de tratare a apelor uzate: Romania inca nu indeplineste standardele pe care si le-a asumat in tratatul de aderare prin transpunerea in legislatia nationala a Directivei Cadru Apa (2000/60/EC). Exista aproximativ 20 de statii de epurare a localitatilor cu iesire la Dunare, cele pre-existente aderarii insa majoritatea apelor uzate ajung direct in Dunare. Este de ajuns sa mentionam faptul ca spitalul din Galati, al saselea oras din tara, varsa, direct in Dunare, ape uzate infectate, fara sa le trateze nici macar cu clor. Il consideram un atentat direct la sanatatea publica. 

O lista lunga la care propunem cateva solutii simple si de efect.

- Pana in acest moment, Rezervatia Biosferei Delta Dunarii nu are un plan de management finalizat si agreat. Acest document este necesar pentru alinierea viziunilor si concertarea eforturilor tuturor factorilor interesati.
- Pentru restabilirea filtrului natural impotriva sedimentelor si substantelor aduse de fluviu, trebuie urgentata reconstructia ecologica a luncii Dunarii.
- Implementarea Directivei Cadru Apa trebuie sa devina prioritatea zero pentru toate autoritatile de resort, cu obiective clare de redresare a situatiei pana in 2015.
- Cresterea nivelului de constientizare si educatie. Neintelegerea pericolelor asociate cu un consum iresponsabil al apei blocheaza managementul durabil al acestei resurse pretioase.

In incheiere dorim sa reamintim ca Romania nu are o pozitie avantajata in ceea ce priveste resursa de apa, aflandu-se la coada clasamentului tarilor UE (doar 40 mld. m3 sunt utilizabili in mod real, cantitatea de apa pe cap de locuitor fiind de doar 1,894 m3/an/locuitor). Luand in calcul si fenomenul de desertificare instalat de secetele prelungite din ultimii ani tot in aceasta zona, Romania nu isi poate permite decat sa ia masuri urgente.

Raportul "Delta Warning Report – Sanatatea copiilor din Delta Dunarii" este realizat de Asociatia Salvati Dunarea si Delta in cadrul proiectului “Sanatatea copiilor din delta Dunarii”, cu sprijinul GlaxoSmithKline (GSK) Romania. Centrul pentru Politici Durabile Ecopolis a contribuit cu expertiza de specialitate pentru realizarea acestui raport (martie 2012). Raportul poate fi consultat la urmatoarea adresa: http://www.salvatidelta.ro/SDD_studiu-sanatate-copii.pdf.

---------------------------------------
(1) Datele sunt valabile pentru 10 din 26 de comunitati din delta cuprinse in studiul SDD “Delta Warning Report – Sanatatea copiilor din Delta Dunarii”. Aceste comunitati sunt urmatoarele: C.A. Rosetti, Letea, Periprava, Ceatalchioi, Pardina, Chilia Veche, Maliuc, Gorgova, Partizani si Sfantu Gheorghe.
(2) Conform Ministerului Mediului si al schimbarilor climatice (sursa aici:http://www.mmediu.ro/vechi/departament_mediu/starea_mediului/rom/cap2/dunarea.htm)


Pentru informatii suplimentare:
Cosmina Dinu
+40 72 988 26 14
cosmina.dinu@salvatidelta.ro