După 1,5 ani de pandemie, în care tot ce știam despre şcoală s-a dat peste cap, există un ONG care nu și-a pierdut încrederea în importanţa educației. Și care continuă să renoveze școlile din mediul rural, unde învață peste 1.8 milioane copii. Încă 1 milion nu sunt înregistrați în sistemul de învățământ...
Se știe că criza generată de această pandemie nu se va atenua nici în anii următori. Asta înseamnă, însă, sacrificarea unei întregi generații. A recupera câteva luni de studiu e greu, darmite ani... Deja jumătate dintre profesorii din mediul rural consideră că elevii lor au pierdut până la 45% din materie și că notele la învățătură au scăzut dramatic. Totodată, închiderea școlilor a afectat accesul elevilor la mesele oferite în cadrul şcolii, precum și accesul la serviciile medicale și sociale de bază.
S-a vorbit mult și inutil despre învățământul online în condițiile în care în mediul rural 1 din 3 localități nu are internet (sau are semnal slab). De achiziție tablete nu mai vorbim, la sate a ajuns un procent infim. Atâta vreme cât nu există focare de Covid-19, ci doar cazuri izolate în fiecare județ, este imperativ ca școlile să se deschidă la toamnă. În primăvară, odată cu descentralizarea deciziei în educație, școlilor li s-a permis să aleagă singure pe care scenariu merg: verde (scoală deschisă), galben (scoală offline prin rotație) sau roșu (scoală închisă și predare online). Astfel că dintre cele 21,000 instituții de învățământ din România, aproape 13,000 au optat pentru scenariul verde. E de dorit ca lucrurile să nu se înrăutățească mai mult de-atât, mai ales că însăși Organizația Mondială a Sănătății solicită ca școlile să rămână deschise.
Cum au procedat alte ţări europene?
În majoritatea ţărilor din Uniunea Europeană școlile au funcționat, acordând atenție masurilor pentru prevenirea răspândirii virusului. Așadar, deşi în aceste ţări educația digitală este mult mai dezvoltată decât la noi, totuși, au optat pentru predarea „clasică” tocmai pentru că eficienta acestora nu poate fi depășită de metoda virtuală.
Pentru ca predarea online să fie posibilă la noi în ţară, nivelul investițiilor ar trebui să fie uriaș – atât din punct de vedere achiziție echipamente IT, cât și instruire cadre didactice (8 din 10 recunosc că au nevoie de formare profesională în acest sens), precum și adaptare norme de implementare și evaluare – însă bugetul alocat educației în România este cel mai mic din Europa. Practic, este o utopie să vorbim despre învățământul online fară discriminarea elevilor din mediul rural chiar și în următorul deceniu....
Așa că ce putem face este să deschidem școlile, aplicând masuri de prevenție elementare, și să asigurăm elevilor condiții decente pentru procesul de învățare. A nu se omite faptul că mai mult de jumătate dintre copiii acestei ţări învață în mediul rural, unde 4 din 10 scoli au grupuri sanitare situate în curte, fără apă curentă și fară canalizare. Aceasta este una din cauzele pentru care abia sub 4% dintre elevii din mediul rural au luat peste 9 la Evaluarea Națională, 50% luând sub nota 5 la Matematică. Motiv pentru care nu ne mai mirăm că abandonul şcolar în mediul rural e de două ori mai mare decât media europeană (25,4% vs 11%) și de șase ori mai mare decât media urbană (25,4% vs 4,2%). Doar câteva procente merg „la oraș” să se înscrie la un liceu după ce termină primele opt clase...
Ce impact are pe termen lung lipsa unui proces educativ riguros?
40% dintre elevii din mediile defavorizate nu au făcut şcoală online din motive tehnice. Astfel că fiecare elev e „pe minus” cu peste 900 ore de educație până acum. Nu le va mai recupera... Deja elevii au pierdut considerabil. Și nu vorbim numai din punct de vedere cognitiv, cât mai ales emoțional. Deoarece la baza tuturor proceselor de învățare stă un echilibru pe care copiii îl formează atât acasă, cât și la şcoală, contactul social contribuind din plin la dezvoltarea inteligenţei lor emoționale. Azi, mulți profesori și elevi trec prin suferință psihologică și socio-emoțională ca urmare a izolării prelungite. Peste 90% dintre copii se simt stresați sau trec prin varii forme de depresie din cauza pandemiei sau a abuzurilor la care ajung să fie supuși de părinții tot mai debusolați, la rândul lor.
Compromiterea anilor de învățământ – reducând durata, disciplinele, indicatorii de evaluare – reprezintă o soluție comodă, însă foarte dăunătoare pe termen lung, lăsând goluri imposibil de umplut. Până mai apare un nou Spiru Haret în peisajul politic, să sperăm că educația nu va fi degradată iremediabil... Căci, atenție, conform unei simulări făcute de Universitatea din Oxford rezultă că închiderea școlilor pentru doar trei luni poate reduce învățarea pe termen lung cu echivalentul unui an.
Și să nu uităm că noi suntem deja la coada Europei din multe puncte de vedere, având cea mai mare pondere a săracilor, cea mai mare emigrație pe timp de pace, cel mai mic consum de carte, cei mai puţini absolvenți de studii superioare, cele mai multe cazuri de violenţă domestică etc.
23 şcoli din mediul rural sunt renovate anul acesta de un ONG cu ajutorul companiilor și persoanelor fizice
Asociația BookLand pledează pentru redeschiderea școlilor și crede în șansa la o viață mai bună prin educație – un proces care trebuie desfășurat în condiții civilizate, nu în clădiri care stau să cadă peste elevi. Așa că s-a apucat de renovat şcoli în mediul rural – anul trecut a bifat 14 instituţii de învăţământ, anul acesta vor fi 23. Cum? Fară granturi sau fonduri europene, pur și simplu coalizând companiile în jurul acestei inițiative și încurajând persoanele fizice să doneze prin sms.
Se știe că criza generată de această pandemie nu se va atenua nici în anii următori. Asta înseamnă, însă, sacrificarea unei întregi generații. A recupera câteva luni de studiu e greu, darmite ani... Deja jumătate dintre profesorii din mediul rural consideră că elevii lor au pierdut până la 45% din materie și că notele la învățătură au scăzut dramatic. Totodată, închiderea școlilor a afectat accesul elevilor la mesele oferite în cadrul şcolii, precum și accesul la serviciile medicale și sociale de bază.
S-a vorbit mult și inutil despre învățământul online în condițiile în care în mediul rural 1 din 3 localități nu are internet (sau are semnal slab). De achiziție tablete nu mai vorbim, la sate a ajuns un procent infim. Atâta vreme cât nu există focare de Covid-19, ci doar cazuri izolate în fiecare județ, este imperativ ca școlile să se deschidă la toamnă. În primăvară, odată cu descentralizarea deciziei în educație, școlilor li s-a permis să aleagă singure pe care scenariu merg: verde (scoală deschisă), galben (scoală offline prin rotație) sau roșu (scoală închisă și predare online). Astfel că dintre cele 21,000 instituții de învățământ din România, aproape 13,000 au optat pentru scenariul verde. E de dorit ca lucrurile să nu se înrăutățească mai mult de-atât, mai ales că însăși Organizația Mondială a Sănătății solicită ca școlile să rămână deschise.
Cum au procedat alte ţări europene?
În majoritatea ţărilor din Uniunea Europeană școlile au funcționat, acordând atenție masurilor pentru prevenirea răspândirii virusului. Așadar, deşi în aceste ţări educația digitală este mult mai dezvoltată decât la noi, totuși, au optat pentru predarea „clasică” tocmai pentru că eficienta acestora nu poate fi depășită de metoda virtuală.
Pentru ca predarea online să fie posibilă la noi în ţară, nivelul investițiilor ar trebui să fie uriaș – atât din punct de vedere achiziție echipamente IT, cât și instruire cadre didactice (8 din 10 recunosc că au nevoie de formare profesională în acest sens), precum și adaptare norme de implementare și evaluare – însă bugetul alocat educației în România este cel mai mic din Europa. Practic, este o utopie să vorbim despre învățământul online fară discriminarea elevilor din mediul rural chiar și în următorul deceniu....
Așa că ce putem face este să deschidem școlile, aplicând masuri de prevenție elementare, și să asigurăm elevilor condiții decente pentru procesul de învățare. A nu se omite faptul că mai mult de jumătate dintre copiii acestei ţări învață în mediul rural, unde 4 din 10 scoli au grupuri sanitare situate în curte, fără apă curentă și fară canalizare. Aceasta este una din cauzele pentru care abia sub 4% dintre elevii din mediul rural au luat peste 9 la Evaluarea Națională, 50% luând sub nota 5 la Matematică. Motiv pentru care nu ne mai mirăm că abandonul şcolar în mediul rural e de două ori mai mare decât media europeană (25,4% vs 11%) și de șase ori mai mare decât media urbană (25,4% vs 4,2%). Doar câteva procente merg „la oraș” să se înscrie la un liceu după ce termină primele opt clase...
Ce impact are pe termen lung lipsa unui proces educativ riguros?
40% dintre elevii din mediile defavorizate nu au făcut şcoală online din motive tehnice. Astfel că fiecare elev e „pe minus” cu peste 900 ore de educație până acum. Nu le va mai recupera... Deja elevii au pierdut considerabil. Și nu vorbim numai din punct de vedere cognitiv, cât mai ales emoțional. Deoarece la baza tuturor proceselor de învățare stă un echilibru pe care copiii îl formează atât acasă, cât și la şcoală, contactul social contribuind din plin la dezvoltarea inteligenţei lor emoționale. Azi, mulți profesori și elevi trec prin suferință psihologică și socio-emoțională ca urmare a izolării prelungite. Peste 90% dintre copii se simt stresați sau trec prin varii forme de depresie din cauza pandemiei sau a abuzurilor la care ajung să fie supuși de părinții tot mai debusolați, la rândul lor.
Compromiterea anilor de învățământ – reducând durata, disciplinele, indicatorii de evaluare – reprezintă o soluție comodă, însă foarte dăunătoare pe termen lung, lăsând goluri imposibil de umplut. Până mai apare un nou Spiru Haret în peisajul politic, să sperăm că educația nu va fi degradată iremediabil... Căci, atenție, conform unei simulări făcute de Universitatea din Oxford rezultă că închiderea școlilor pentru doar trei luni poate reduce învățarea pe termen lung cu echivalentul unui an.
Și să nu uităm că noi suntem deja la coada Europei din multe puncte de vedere, având cea mai mare pondere a săracilor, cea mai mare emigrație pe timp de pace, cel mai mic consum de carte, cei mai puţini absolvenți de studii superioare, cele mai multe cazuri de violenţă domestică etc.
23 şcoli din mediul rural sunt renovate anul acesta de un ONG cu ajutorul companiilor și persoanelor fizice
Asociația BookLand pledează pentru redeschiderea școlilor și crede în șansa la o viață mai bună prin educație – un proces care trebuie desfășurat în condiții civilizate, nu în clădiri care stau să cadă peste elevi. Așa că s-a apucat de renovat şcoli în mediul rural – anul trecut a bifat 14 instituţii de învăţământ, anul acesta vor fi 23. Cum? Fară granturi sau fonduri europene, pur și simplu coalizând companiile în jurul acestei inițiative și încurajând persoanele fizice să doneze prin sms.
“Imaginați-vă o ţară în care până și la sate găsești scoli frumoase, curate și bine dotate, cu elevi care învață bine și aspiră la studii superioare. O ţară din care nu se mai pleacă la muncile de jos ale Europei. O ţară în care părinții se întorc și au un trai decent alături de copiii pentru care ar face orice, numai să ducă o viață mai bună. O ţară în care respectul faţă de tânăra generație este apoi ‚întors’ de aceasta la maturitate. Numiți-ne naivi, nu ne supărăm. Însă doar cu vise îndrăznețe s-a schimbat lumea! Iar noi suntem dovada vie că se poate. Chiar și fără bani mulți, doar câteva zeci de mii de euro per şcoală și multă stăruință. Cu ajutorul a peste 250 companii care au contribuit cu bani, produse sau servicii, BookLand va fi reușit să aducă schimbarea în încă 23 şcoli până la final de an. 20 azi, 30 mâine, 40 poimâine – și în timp se vor face mii. Ca nație, am stat și am așteptat îndeajuns să ni se dea. Acum e momentul să punem cu toții umărul! Pentru că NU cred că vreți să vă imaginați o ţară cu copii needucați...” - Mihaela Petrovan – Fondator Asociaţia BookLand.
Cele 23 de şcoli selectate în urma campaniei de calificare din iarna trecută se regăsesc în următoarele județe: Arad, Argeș, Bacău, Bistrița Năsăud, Brașov, Călărași, Caraş Severin, Galați, Hunedoara, Iași, Neamț, Olt, Sibiu, Tulcea și Vrancea. 2 şcoli sunt deja finalizate, alte 6 urmează să fie inaugurate în următoarele săptămâni, diferența de 15 urmând a fi predate până în Ianuarie 2022, inclusiv.
Ȋn judeţul Arad, localitatea Curtici, Şcoala Gimnazială nr.2 a beneficiat de investiții de 40,000 euro, reparându-se și zugrăvindu-se integral interiorul şcolii, înlocuindu-se ușile, pardoselile și caloriferele, echipându-se toaletele (inclusiv pentru persoanele cu dizabilități), scoala primind și mobilier, jaluzele și lămpi UV.
„Ȋn şcoala noastră învață elevi de etnie romă în proporție de 100%. Aceștia fac parte din categoria dezavantajată fiind o comunitate săracă, cu părinți plecați în străinătate. Reggio Emilia a spus că <Spaţiul în care copiii îşi desfăşoară activitatea e al doilea învăţător>. Noi credem mult în această idee (mediul ca profesor) și încercăm să o punem în aplicare cât de des putem. Important este să le facilităm un ”mediu multisenzorial”. Cum vedem noi şcoala? Un loc în care copiii să vină cu bucurie. În care fiecare zi să fie o descoperire. În care copiii să fie susținuți și ghidați de un învățător care vede tot ce e mai bun în ei. Un loc în care copiii să simtă că aparțin.” – Oana Vereşezan, Directorul Şcolii.
Ȋn judeţul Hunedoara, comuna Rapoltu Mare, Şcoala Primară Bobîlna a primit o investiție de peste 30,000 euro prin aceea că s-a zugravit integral clădirea (interior-exterior), s-a dotat cu mobilier și loc de joacă grădinița, s-a montat parchet din lemn masiv, s-au igienizat și dotat corespunzător toaletele și s-au montat pavele în curte.
„Într-un an atipic, cu provocări noi și nebănuite, în care investițiile în învățământ sunt mici, acest proiect a venit ca o gură de oxigen și a transformat visul nostru în realitate. A crede în educație este datoria noastră a adulților, fie ei părinți, profesori sau personal din administrație. Un popor educat are viitorul asigurat. Să construim oameni înseamnă să nu lasăm pentru <altă dată, alt buget sau să facă alţii>. Pereții unei scoli, materialele didactice, băncile, curtea, grupurile sanitare - toate sunt pentru copiii noștri, oamenii MICI de azi, care vor deveni MARI și trebuie să se formeze într-un mediu adecvat. BookLand înseamnă dăruire. Rezultatele se văd pe chipurile senine ale copiilor, care în ultima perioadă a anului şcolar au zâmbit și s-au bucurat cu tot sufletul pentru minunea dăruită.” – Gabriela Tellman, Directorul Şcolii.
Evident, planurile pentru anii următori sunt și mai mărețe, echipa BookLand propunandu-și inclusiv construcția în fiecare județ a unor şcoli etalon pentru sistemul de învățământ românesc.
Mulţumirile BookLand merg catre Partenerii care au contribuit la aceste realizari: Sit, Metersit, Unicredit Consumer Financing, Decathlon, Asevi, Profi, Fundaţia Alber, Synevo, Linde Gaz, DPD, Loteria Română, Arcomedia, Austrotherm, Fuchs, Rossman România, Terra Gres, GLS, Policolor, Elis Pavaje, Novaservis FERRO Group, Radox, Somet, INA Ferestre, Sunny Plast, Larex-IR Decor, Etex Building Performance, MuralShop.ro, PPG Romania, Raveli, Magtomvic, Parchet-Shop.ro, Royal House Decor, Mobila Dalin, Marvicon, ZetMedical, Ceramica Bianca, Limpio, Biocomp si Corkline.
Parteneri media: Acasă.ro, Agerpres, Agenţia de carte, AJRP, Amos News, Book HUB, Bucharest Cultural Events, Capital Cultural, Ceaşca de Cultură, Centrul de Parenting, Curierul Naţional, Ecreator.ro, E-femeia.ro, Forbes Kids, Gala Societăţii Civile, GoKid, Intuitext, IQool, Jurnalul de Afaceri, Kidibot, Kreatoria.ro, Leviathan, Literatura de Azi, Lunif.com, Margot, Misiunea Casa, Modernism, Necenzuratmm.ro, Opt Motive, Pap Tot!, Portal Management, Qmagazine, Radio Clasic, RADOR, Revista CARIERE, Revista Piaţa, România Liberă, România Pozitivă, Sfatul Părinţilor, Spot Media, Starea Presei, Ştiinţă & Tehnică, Ştirilemm.ro, Suplimentul de Cultură, Taticool, Timpul, Uniunea Ziariştilor Profesionişti din România, Vila de arte, Vipstyle.ro, YES – Your Educated Society, Ziare.com, Ziarul News.
Dacă vrei să contribui și TU la normalitatea în educație pentru copiii din mediul rural, poți să redirecţionezi 20% din impozitul pe profit/venit, să faci o donaţie sau să trimiți un SMS cu cuvântul CONSTRUIM la 8845 donând astfel 2 euro lunar pentru renovarea școlilor. ȊMPREUNĂ construim oameni!
***
BookLand a luat naștere acum peste 10 ani ca prim târg urban de carte la mall. S-a dezvoltat rapid într-o caravană națională activă timp de peste 600 zile care a vizitat anual peste 40 orașe. Taberele Coolturale BookLand și Conferințele BookLand Evolution au devenit extensii naturale ale brandului cultural, platforma www.înPractică.ro completând abordarea socio-educațională asumată. În cele 6 ediții offline, Conferințele s-au întâlnit cu peste 100,000 tineri din 23 orașe cărora peste 2,000 speakeri le-au oferit cele mai bune recomandări; de anul trecut sfaturile mentorilor pot fi urmărite online. Iar în cadrul celor 8 ediții ale Taberelor, sub deviza “Cel mai inteligent mod de a te distra!”, peste 1,300 tineri au fost încurajați prin workshop-urile zilnice susținute de profesioniști să prețuiască timpul liber și echilibrul fin dintre distracție și educație. Renovând&dotând școlile din zonele defavorizate (14 instituții finalizate în 2020), reușește anul acesta să schimbe în bine viitorul elevilor din 23 şcoli rurale!