Universitățile au responsabilitate proprie în urmărirea obiectivelor de sprijinire a performanței studențești și de creștere a echității, sunt chemate și este de așteptat să contribuie din resursele proprii. Dintre politicile pe care le pot implementa universitățile, contribuția la fondul de burse prin suplimentarea sumelor oferite de stat reprezintă o măsură importantă și un indicator al angajamentului universităților.
Având în vedere caracterul incomplet al datelor furnizate de universități, din cauza faptului că doar o parte din acestea au răspuns adreselor ANOSR, fundamentate în baza Legii 544/2001, cât și diferențele dintre raportările universităților și cele ale Ministerului Educației, în document statisticile se raportează la datele colectate de la minister.
În cadrul documentului se regăsesc, în format centralizat și comparativ, într-un clasament, situațiile tuturor celor 46 de universități de stat analizate pentru perioada 2017-2020. Primele universități din perspectiva contribuției proprii la fondul de burse, pentru perioada 2017-2020, sunt: UMF „Carol Davila” București (23,84%), Universitatea din Oradea (17,44%), UMF „Iuliu Hațieganu” din Cluj-Napoca (16,00%), Universitatea de Arte din Tg. Mureș (15,52%), UMFST Tg. Mureș (13,18%), Universitatea „Constantin Brâncuși” din Târgu Jiu (10,34%) și Universitatea „Al. I. Cuza” din Iași (10,12%). În cazul universităților de medicină și farmacie, o explicație poate veni și din prevalența studenților internaționali non-UE/SEE/CH, pentru care 20% din taxele de școlarizare trebuie utilizate pentru fondul de burse, conform legii.
Astfel, cea mai importantă concluzie a analizei este că raportându-ne la anii 2017-2020, din cele 46 de universități analizate, media contribuției universității la fondul de burse este de doar 5.44%. De asemenea, doar 6 (13%) ating referința 1 la indicatorul de performanță ARACIS privind proporția resurselor proprii ale instituției în fondul de burse de minimum 10% și doar una (2,17%) atinge referința 2, și anume „Proporţia resurselor proprii ale instituției în fondul de burse este de minimum 20%”
Printre recomandările ANOSR se regăsesc creșterea treptată a contribuției la fondul de burse până la minimum 20%, utilizarea contribuției din venituri proprii atât pentru suplimentarea cuantumului sau numărului burselor acordate de la bugetul de stat, cât și pentru alte categorii de burse introduse de universitate și consultarea studenților privind destinația contribuției din venituri proprii la fondul de burse.
Mai mult decât atât, această situație justifică și mai mult solicitările ANOSR privind creșterea subvenției pentru burse acordată din bugetul de stat de la 201 lei/student bugetat/lună la 272 lei/student bugetat/lună, ținând cont de contribuția redusă a universităților la formarea fondului de burse.
„Din păcate, contribuția universităților la fondul de burse e atât de redusă în cazul unora, încât trebuie să folosim lupa. Desigur, sunt și cazuri care trebuie apreciate, în care această contribuție fie este mare, fie se observă o creștere constantă în timp. Această contribuție este atât un indicator de calitate, cât și un indicator pentru finanțarea suplimentară a universităților, fiind dovedită importanța sa pentru evaluarea angajamentului universității de a contribui la sprijinirea studenților, pe motive de performanță sau echitate, dincolo de ce sprijină statul. Având în vedere această contribuție, este cu atât mai importantă creșterea subvenției de la guvern, pentru ca în final studenții să beneficieze de burse într-un cuantum decent, care să le permită măcar acoperirea cheltuielilor de subzistență” a declarat Horia-Șerban Onița, președintele ANOSR.
Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR) este prima federație națională studențească, non-guvernamentală și non-partizană care, de peste 22 de ani, are ca scop principal reprezentarea intereselor comune ale studenților din România, apărarea și promovarea drepturilor și obligațiilor acestora, cât și stimularea participării lor la actul educațional și la viața socială, economică și culturală.
ANOSR reunește studenți din 19 centre universitare din întreaga țară, din 31 de universități, atingând un număr de 115 organizații membre, care luptă împreună pentru menținerea în funcțiune a mecanismului mișcării studențești.
La nivel național, ANOSR este parte a Alianței pentru o Românie Curată și membră în Consiliul Tineretului din România. De asemenea, federația este reprezentantul legitim al studenților din România la nivel european, prin statutul de membru cu drepturi depline al Organizației Europene a Studenților (ESU - European Students' Union), singura structură europeană care reprezintă studenții.