Sărăcia educațională rămâne un cerc vicios aproape imposibil de spart, o arată și rezultatele ultimelor teste PISA: doar 8,8% din copiii români din mediile socio-economice precare reușesc să depășească dezavantajul și să performeze printre primii.
 
Este de menționat că România a rămas printre cele doar opt țări care nu au reușit să administreze testarea pe calculator (alături de Argentina, Iordania, Liban, Moldova, Macedonia de Nord, Arabia Saudită și Ucraina), ceea ce înseamnă, de pildă, că abilitățile de lectură digitală nu au putut fi măsurate.
 
Rezultatele PISA 2018 plasează România printre țările care înregistrează o puternică legătură între statutul socio-economic al elevilor și performanțele înregistrate de aceștia. De altfel, țara noastră se numără printre statele pentru care rapoartele PISA 2018 recomandă intervenții educaționale în favoarea elevilor dezavantajați (1). 

Cum arată realitatea? 
Aproximativ 19,7% dintre copii români trăiesc în deprivare materială severă – cea mai ridicată rată din UE; unde media este de UE 6,6% - și peste 32% trăiesc sub pragul de sărăcie. Acest procent include persoanele ale căror venituri sunt mai mici de 60% din mediana veniturilor la nivel național (adică sub 750 lei/persoană/lună în 2018), incluzând prestațiile sociale. 
 
România are cea mai mare rată a sărăciei relative persistente din Uniunea Europeană. 
În anul 2018, 19,9% din populație avea venituri sub pragul de sărăcie și se aflase în aceeași situație în cel puțin doi din cei trei ani anteriori. În cazul copiilor, rata sărăciei persistente era de 33,2% în 2018. 
 
Dezavantajele sunt relevate și la nivelul școlilor. Astfel, în școlile dezavantajate din țara noastră, raportul elevi/cadru didactic este mai mare decât în cele avantajate – 14,68 elevi/cadru didactic versus 12,45 elevi/cadru didactic, în timp ce, la nivel OCDE, tendința este inversă (11,22 în școlile dezavantajate și 12,43 în cele avantajate). 

În Estonia, țara europeană cea mai bine situată, raportul este de 9,42 elevi/profesor în școlile dezavantajate și 12,99 în cele avantajate. 
Rapoartele PISA 2018 indică și alte diferențe între școlile avantajate și cele dezavantajate din țara noastră: proporția cadrelor didactice cu studii masterale este de circa 40% în școlile dezavantajate și cu 25,5% mai mare în cele avantajate, iar consilierea școlară este disponibilă în sub 30 de procente (27.1%) din școlile dezavantajate față de circa 71% în cazul celor avantajate.

Organizația Salvați Copiii România atrage atenția asupra faptului că, la ultimele două testări PISA, România a decis să nu colecteze o serie de date care ar fi prezentat o mare utilitate pentru analizarea unor factori de vulnerabilitate educațională evidențiați și nivelul țării noastre. Astfel, România nu a colectat date privind etnia sau mediul de proveniență al elevilor, structura familiei sau date provenite de la părinți. De asemenea, țara noastră nu a completat baza de date obținute în cadrul testării PISA cu notele obținute de fiecare participant la evaluarea națională. 
 

„Accesul limitat la educație de calitate și abandonul școlar cronicizat în comunitățile dezavantajate au efecte perfide, pe termen lung, pentru că sărăcia se menține și ajunge să fie o moștenire care trece de la părintele care nu a mers la școală la copilul care, și el, rămâne în afara sistemului de învățământ.”
, atrage atenția Gabriela Alexandrescu, Președinte Executiv Salvați Copiii România. 

În cei 19 ani dedicaţi exclusiv cauzei educaţiei, Salvaţi Copiii România a readus în şcoală 39.485 de copii, dintre care în programe de tip Grădiniţă Estivală – 8.196, în programe de tip „Şcoală după Şcoală” – 27.173 de copii, iar în programul „A Doua Şansă” – 4.116 copii, reuşind să strângă cu ajutorul companiilor suma de 5.317.800 de euro.
 
Anul acesta, evenimentul major de strângere de fonduri pentru accesul copiilor defavorizați la educație va avea loc pe 12 decembrie, la Festivalul Brazilor de Crăciun, ajuns la cea de-a 19-a ediție.

Despre administrarea testelor PISA în România
Pentru ediția din 2018, rolul de Centru Național PISA a fost atribuit Institutului de Științele Educației, care, în prezent, parcurge un proces de transformare instituțională, în urma comasării cu Centrul Național de Evaluare și Examinare.
 
În 2015, România s-a numărat printre cele 15 (din 72) țări și economii care au administrat testarea PISA pe suport de hârtie. În cazul testării din 2018, România a rămas printre cele doar 8 țări care nu au reușit să administreze testarea pe calculator (alături de Argentina, Iordania, Liban, Moldova, Macedonia de Nord, Arabia Saudită și Ucraina).
 
Potrivit OECD, testările pe computer și cele pe hârtie sunt compatibile, dar compararea rezultatelor necesită precauție, în condițiile în care testările administrate pe computer sunt de natură să măsoare și abilități care nu pot fi măsurate prin testările administrate pe hârtie (cum ar fi, de exemplu, abilitățile de lectură digitală). (2)
 
Este important de menționat că România nu a administrat și modulele opționale PISA (la ediția din 2015, modulul de literație financiară, iar la cea din 2018, modulul de competențe globale).
 
Recomandarea adresată Ministerului Educației Naționale este inițierea în regim de urgență a procesului de evaluare națională a infrastructurii educaționale (clădiri, personalul didactic, transportul elevilor, programe remediale, bunuri și servicii adecvate) și asigurarea alocărilor bugetare corespunzătoare, cu respectarea principiului predictibilității finanțării, al depolitizării sistemului de educație și al echității în distribuirea resurselor financiare între mediul urban și rural. 

***
Salvați Copiii este o organizație neguvernamentală, asociație de utilitate publică, non-profit, democratică, neafiliată politic sau religios, care militează activ pentru protecția drepturilor copilului în România, din 1990, în acord cu prevederile Convenţiei Naţiunilor Unite cu privire la Drepturile Copilului, cu Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene și cu legislația României. Salvați Copiii adoptă o poziție independentă în raport cu acțiunile și măsurile instituțiilor, recunoscând că implementarea legislaţiei şi a politicilor publice în materia drepturilor copiilor nu poate ignora strânsa colaborare dintre autorităţi, familie, copii şi societatea în care fiecare actor implicat îşi acceptă responsabilitatea conform principiilor unui parteneriat autentic şi viabil. În calitate de membru al Save the Children International, cea mai mare organizaţie independentă din lume care promovează drepturile copilului şi care cuprinde 28 de membri şi desfăşoară programe în peste 120 de ţări, VIZIUNEA noastră este o lume care respectă, pentru fiecare copil, dreptul său la supraviețuire, educație, protecție și participare, asumându-ne MISIUNEA de a obţine progrese importante privind modul în care copiii sunt trataţi şi producerea schimbărilor imediate şi de durată în viaţa acestora. În cei 29 de ani de activitate, peste 1.900.000 de copii au fost implicați în programele și campaniile Organizației Salvați Copiii.

_________________________________________________
(1) Pisa 2018, Insights and Interpretations, p. 17.