Scrisoare deschisă către Prim-Ministrul României, Doamna Vasilica-Viorica Dăncilă

 

Ministerul Educației Naționale (MEN) a retras de pe site-ul său „Strategia Națională pentru Educație Parentală 2018 - 2025”, ce trebuia să fie în dezbatere publică până pe 10 iulie, din motive pe care nu le cunoaștem. Suntem însă încrezători că MEN, sprijinit de alte Ministere ale Guvernului pe care îl conduceți, cu susținerea ONG-urilor și asociațiilor semnatare ale acestei scrisori, va face toate demersurile necesare pentru ca această Strategie să fie finalizată, aprobată și implementată. 

Dezvoltarea Strategiei a fost unul din obiectivele proiectului „Promovarea Strategiei Naționale pentru Educația Parentală” al Fundației Copiii Noștri (FCN), în parteneriat cu Federaţia Organizațiilor Neguvernamentale pentru Copil și organizația elvețiană „Formation des Parents – CH” (proiect co-finanțat printr-un grant din partea Elveției, prin intermediul Contribuției Elvețiene pentru Uniunea Europeană extinsă). 

• Ministerul Educației Naționale;

• Ministerul Muncii și Justiției Sociale prin Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție (ANPDCA);

• Ministerul Sănătății;

• Direcții Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului;

• Inspectorate Școlare județene;

• Primării. 

Programul s-a bucurat de o susținere mare din partea profesioniștilor din toată țara. FONPC și FCN au organizat consultări publice pe tematica strategiei în peste 15 județe din țară, astfel încât mai mult de 1000 de profesioniști din domeniul educației, protecției sociale și sănătății au avut ocazia să-și exprime opinia și să facă completări la documentul aflat în dezbatere.  

Educația parentală nu este un subiect recent, în România este discutat de mai bine de 25 de ani, iar în unele județe, ONG-urile au dezvoltat deja programe care și-au demonstrat utilitatea, unele Inspectorate Școlare Județene, Primării și Consilii Județene fiind foarte implicate în susținerea acestor programe. De asemenea, există multe școli, atât în București, cât și în țară, care cu sprijinul Inspectoratelor Școlare au dezvoltat programe și acțiuni de educație parentală și de comunicare cu părinții. Numai în ultimii doi ani, au participat la astfel de cursuri peste 20.000 de părinți, iar în țară sunt cel puțin 1000 de educatori parentali instruiți pentru a organiza cursuri cu părinții.

De altfel, Programul de Guvernare 2017-2020 include o serie de măsuri ce fac referire la educația parentală, printre care: ”Dezvoltarea sistemului de servicii de educație timpurie, pentru copiii între 0 și 6 ani, prin curriculum adecvat și cadre didactice bine pregătite, dar și prin implicarea părinților, cu dezvoltarea și furnizarea de cursuri parentale, sau dezvoltarea de măsuri de stimulare financiară”. 

Studiile arată că, riscurile care derivă din neadaptarea pașilor familiei la viteza schimbării sociale, pot avea efecte negative asupra dezvoltării copilului.
Acest lucru este demonstrat de situația actuală în care se află țara noastră:

o fenomenul de ”bullying” sau hărțuirea verbală sau fizică în școală ia amploare deoarece astăzi, 1 din 4 copii a fost umilit în fața colegilor și 3 din 10 copii sunt amenințați cu bătaia sau lovirea de către colegi,

o în fiecare zi, în medie, 2 copii pe ora au fost victime ale unei forme de abuz în familie sau în societate,

o mai mult de 1 copil din 2 (52,2%) se află în risc de sărăcie și excluziune socială,

o 1 din 10 copii a mers la culcare flămând, iar peste 56.737 de copii sunt în sistemul de protecție specială, adică fără îngrijire părintească,

o rata abandonului școlar este de 2%, iar rata de părăsire timpurie a scolii de 18.3%,

o 42% (dintre copiii de 15 ani) sunt analfabeți funcțional (pot citi un text, dar nu-l înțeleg),

o România era în 2016 țara membră a UE cu cea mai mare mortalitate infantilă: 7,6 decese la 1.000 nou-născuți vii, de peste două ori mai mare față de media UE,

o România a înregistrat în 2016 cea mai mare rată din Uniunea Europeană în ceea ce privește nașterile mamelor adolescente. 

Un studiu arată că, doar 1 din 10 (9%) părinți români nu și-ar lovi niciodată copilul; 1 din 2 părinți (51%) cred că lovirea este pentru binele copilului. 

În cadrul ”End Violence Solution Summit” care a avut loc la Stockholm, 14 și 15 februarie 2018, un eveniment co-găzduit de Guvernul Suediei, Parteneriatul Global pentru a stopa violența împotriva copiilor și Alianța Globală WePROTECT, cu sprijinul și colaborarea Reprezentantului Special ONU al Secretarului General privind Violența Împotriva Copiilor, precum și al agențiilor relevante ale ONU, ONG-urilor și actorilor din sectorul privat; a reieșit că educația parentală este cea mai importantă măsură pe care guvernele o pot lua pentru a preveni violența împotriva copiilor, în timp ce alte măsuri de intervenție în familie, au mai degrabă un rol reparator. 

Nevoia de a iniția o Strategie Națională în domeniul educației parentale a reieșit, în mod evident, în urma unor demersuri consecvente ale Ministerului Educației Naționale și a altor parteneri sociali (inclusiv o cercetare la nivel național), cu o experiență relevantă în domeniu. O astfel de Strategie va crea un cadru de acțiune coerent, pe care se vor baza viitoarele programe și servicii pentru copil și familie. Scopul Strategiei este de a-i asigura fiecărui copil un mediu familial adecvat, pentru a-și atinge potențialul maxim de dezvoltare și pentru a deveni un adult responsabil.

Strategia, prin obiectivele și direcțiile de acțiune, va contribui la formarea unor atitudini și percepții ale părinților, familiilor şi comunităților axate pe promovarea unui mediu pozitiv, în care copiii și tinerii pot să crească și să se dezvolte, să-și valorifice la maxim potențialul lor fizic și psihic nativ. Cu alte cuvinte, strategia va contribui la sprijinirea părinților, astfel încât violența împotriva copiilor să fie stopată, în care părinții să-și susțină copiii pentru a merge la școală. Dorim ca toți copiii să aibă acces la protecție, la o familie care să fie capabilă să-i hrănească, să-i educe și să-i sprijine în toate acțiune lor.

Principiile după care ”Strategia Națională de Educație Parentală 2018-2025” se ghidează, sunt cele care guvernează Drepturile Omului, respectând toate Convențiile pe care România le-a semnat și ratificat, precum și legislația în vigoare. Suntem convinși că, prin asumarea principiilor diversității, cum ar fi echilibrul între sexe, incluziunea persoanelor cu dizabilități, respectarea diferențelor culturale și reflectarea în organizațiile și instituțiile în care lucrăm a diversității societății, vom crea o lume mai bună pentru copiii noștri, în care șansele sunt egale, iar dreptul la libera exprimare este respectat. Ne dorim să ne creștem copiii, astfel încât să înlăturăm stereotipurile de gen, care influențează traseele de viață diferite ale fetelor și băieților, în acord cu legislația națională anti-discriminare și cu standardele Națiunilor Unite, ale Comisiei Europene și Consiliului Europei în acest domeniu.

Strategia conține și măsuri care vor asigura pentru toți tinerii, ca viitori părinți și pentru actualii părinți, posibilitatea de a-și dezvolta abilitățile parentale și de a învăța practici pozitive de creștere, îngrijire și educare a copiilor. Măsurile pe care strategia le va lua, sunt adaptate la cerințele familiei actuale. Modificările profunde și rapide ale mediului social, în condițiile unor schimbări marcate de perioada post-modernității, au efecte dintre cele mai semnificative în spațiul familial. Astăzi, în România, trebuie să ne gândim la nevoile tuturor copiilor, nu doar la acei copii care trăiesc în familia tradițională, ci și la nevoile copiilor care cresc în familii mono-parentale, cu părinți divorțați, familii adoptive, familii substitutive (asistenți maternali), la părinți plecați la muncă în străinătate etc. 

Vă invităm stimată Doamnă Prim-Ministru, să participați la cursurile de educație parentală, pe care membrii FONPC le organizează și veți vedea că scopul nostru este acela de întări familia și a face cât mai mulți copii fericiți. Citez din cele afirmate de un copil de 8 ani, după ce părinții lui au participat la unul dintre cursurile de educație parentală susținut în județul Vaslui: ”Părinții mei sunt mult mai calmi după ce merg la aceste cursuri, nu mai țipă la mine, au timp și pentru mine și nu mă mai bat”. 

De altfel, la conferința de final a proiectului „Promovarea Strategiei Naționale pentru Educație Parentală” din 22 februarie 2018 și-au exprimat susținerea pentru dezvoltarea unor programe de educație parentală peste 170 de persoane din peste 10 județe ale țării, dintre care:

o profesioniști din domeniul educației, sănătății, asistenței sociale, jurnaliști

o reprezentanți ai Parlamentului

o reprezentanți ai Guvernului

o reprezentanți ai Ambasadelor

o reprezentanți ai cultelor religioase

o reprezentanți ai autorităților publice locale și centrale

o reprezentanți ai organizațiilor internaționale

o reprezentanți ai ONG-urilor

De asemenea, un aspect deosebit de important este acela că reprezentanții Bisericii Ortodoxe Române (ai Patriarhiei), precum și cei ai Bisericii Catolice  (Arhiepiscopia Romano-Catolică din București) și-au afirmat, în cadrul conferinței, sprijinul pentru derularea programelor de educație parentală și pentru cooperarea inter-instituțională și civică. 

 

1. Asociația “Sfânta Ana”

2. Asociația ”Sprijinirea Integrării Sociale” ASIS

3. Asociația AMURTEL România

4. Asociația Autism Baia Mare

5. Asociația Bună Ziua Copii din România - Bârlad

6. Asociația Casa de Copii Sf. Maria din Barați

7. Asociația Casa Faenza – Timișoara 

8. Asociația Create Yourself

9. Asociația Creștină For Help - Timișoara

10. Asociația de Sprijin a Copiilor Handicapaţi Fizic - România (ASCHF-R)

11. Asociația EDUC 

12. Asociația Esperando – Baia Mare

13. Asociația Fraților Marişti ai Școlilor din România

14. Asociația HoltIS Iași

15. Asociația L'Espace Roumain

16. Asociația Română pentru Custodia Comună

17. Asociația Serviciul APEL

18. Asociația SOS Copiii Sântana 

19. Asociația Speranța pentru ocrotirea bolnavilor cu SIDA din județul Constanța

20. Asociația STEA Satu Mare

21. Asociația Umanitară “Renaitre” România - Deva

22. Asociația Valentina România

23. Federația Internațională a Comunităților Educative (FICE Romania)

24. FEDEREII – Asociația Adulților din Casele de Copii

25. Fundația “Un Copil O Speranță” (UCOS) - Sibiu 

26. Fundația Agapedia Brașov

27. Fundația Bethany

28. Fundația Căminul Phillip

29. Fundația Conexiuni Deva

30. Fundația Copiii Noștri

31. Fundația Copiii Noștri - Piatra Neamț 

32. Fundația de Ajutor Medical Profilaxis – Timișoara

33. Fundația de Sprijin Comunitar - Bacău 

34. Fundația Inimă de Copil Galați

35. Fundația Inocenti Bistrița

36. Fundația Inocenti București

37. Fundația Internațională pentru Copil și Familie « Dr Alexandra Zugrăvescu »

38. Fundația Îngerii Speranței – Lugoj

39. Fundația MGH pentru Copii Bolnavi de SIDA Constanța

40. Fundația Noi Orizonturi Lupeni - Casa Speranța

41. Fundația Parada România

42. Fundația pentru Dezvoltarea Serviciilor Sociale

43. Fundația Română pentru Copii, Comunitate și Familie (FRCCF)

44. Fundația SERA-România

45. Fundația Talentum

46. Fundația Terre des Hommes-Elveția

47. Fundația Veritas - Sighișoara

48. Hrăniți Copiii- Feed The Children

49. Organizația “Pentru Fiecare Copil o Familie” (PFCF)

50. Organizația pentru Copii şi Adulți cu Nevoi Speciale - TREBUIE! – Brăila 

51. Organizația Umanitară CONCORDIA

52. Societatea Handicapaţilor Zalău

53. Societatea pentru Copii şi Părinți România (SCOP) - Timișoara

54. SOS Satele Copiilor România

55. United Way Romȃnia

56. World Vision România.

 

 

 

 

1. Agenția Împreună 

2. Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR)

3. Asistenta si programe pentru dezvoltare durabila – Agenda 21

4. Asociația Ateliere Fără Frontiere

5. Asociația Dăruiește Viața 

6. Asociația Ema

7. Asociația E-Romnja

8. Asociația Familiilor Anti-Hiv „Inocență și Speranță” Reșița

9. Asociația FRONT

10. Asociația Front (Feminism România)

11. Asociația Grupul Român pentru Apărarea Drepturilor Omului (GRADO)

12. Asociația Mame pentru Mame

13. Asociația Matka

14. Asociația Necuvinte

15. Asociația PAS ALTERNATIV

16. Asociația Pentru Dialog Intercultural !

17. Asociația pentru Libertate și Egalitate de Gen (A.L.E.G.)

18. Asociația Pro Democrația

19. Asociația Romanian Women's Lobby

20. Asociația Română Anti-SIDA (ARAS)

21. Asociația Secular-Umanistă din România (ASUR) 

22. Asociația Sens Pozitiv

23. Asociația Solidaritatea pentru Libertatea de Conștiință

24. Asociația SPICC

25. Asociația Tinerii Uniți

26. Asociația Transcena

27. Asociația Umanistă Română

28. Asociația Viitorul Tinerilor

29. Carta Diversității - Carta se bucură de sprijinul a 85 de semnatari, reprezentând mai mult de 120.000 de angajați, care și-au asumat public principiile Cartei, pentru ca diversitatea, egalitatea de șanse și incluziunea socială să devină valori recunoscute și respectate în România

30. Center for Independent Journalism

31. Centrul de Acțiune pentru Egalitate și Drepturile Omului (ACTEDO)

32. Centrul de Mediere și Securitate Comunitară

33. Centrul de Resurse Juridice (CRJ)

34. Centrul de Resurse pentru participare publică (Ce-Re)

35. Centrul de Studii în Idei Politice (CeSIP)

36. Centrul FILIA

37. Centrul Parteneriat pentru Egalitate (CPE) 

38. Centrul pentru Inovare Publică

39. Centrul Step by Step pentru Educație și Dezvoltare Profesională

40. Comisia Națională de Tineret a Confederației Naționale Sindicale "Cartel Alfa"

41. Consiliul Tineretului din România

42. Consiliul Tinerilor Instituționalizați

43. Euroregional Center for Public Initiatives (ECPI)

44. Federația Caritas România

45. Federația Democrată a Romilor 

46. Federația Dizabnet – Rețeaua prestatorilor de servicii pentru persoane cu dizabilități

47. Federația Organizațiilor Neguvernamentale pentru Servicii Sociale (FONSS)

48. Fundația Gabriela Tudor

49. Fundația Hope and Homes for Children

50. Fundația Județeană pentru Tineret Timiș - FITT (30 de organizații neguvernamentale de tineret membre), singurul centru de tineret din România acreditat de Consiliul Europei

51. Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile

52. Fundația Roma Education Fund Romania 

53. Fundația Sensiblu

54. Grupul mamelor SAMAS!

55. Inițiativa România

56. Institutul Prezentului

57. Median Research Centre (MRC)

58. Oana Băluță – Conferențiar SNSPA 

59. Organizația ActiveWatch

60. Organizația Miliția Spirituală

61. Organizația MozaiQ

62. Platforma SEXUL vs BARZA

63. Policy Center for Roma and Minorities (PCRM)

64. Prof. dr. Maria Roth - Social Work Department, Babes-Bolyai University, Cluj

65. Romanian Harm Reduction Network (RHRN)

66. Societatea de Analize Feministe AnA

67. Societatea de Educație Contraceptivă și Sexuală

68. The Center for Monitoring and Combating Antisemitism (MCA România)

69. Tineri pentru Tineri

70. Uniunea Națională a Organizațiilor Persoanelor Afectate de HIV/SIDA (UNOPA).