Un set de noi recomandări prezintă o foaie de parcurs pentru redeschiderea în siguranță a școlilor

UNESCO, UNICEF, PAM și Banca Mondială au publicat noi recomandări privind redeschiderea în siguranță a școlilor, după ce închiderea acestora a afectat aproape 1,3 miliarde de elevi din lumea întreagă. Agențiile avertizează că închiderea masivă a instituțiilor de învățământ ca răspuns la pandemia de COVID-19 prezintă un risc fără precedent pentru educația și bunăstarea copiilor, mai ales în cazul copiilor celor mai marginalizați, cărora școala le oferă acces la educație, servicii de sănătate, siguranță și hrană. Recomandările prezintă sfaturi practice adresate autorităților naționale și locale cu privire la garantarea siguranței copiilor în momentul revenirii acestora în școli.

 

„Adâncirea inegalităților, sănătatea precară, violența, exploatarea copiilor prin muncă și căsătoriile timpurii sunt doar câteva dintre pericolele pe termen lung ce amenință copiii care nu au acces la școală”, a declarat Henrietta Fore, directorul executiv al UNICEF. „Știm că, cu cât stau mai mult copiii departe de școală, cu atât șansele să o reia vreodată sunt mai mici. Dacă nu includem printre priorități redeschiderea școlilor, atunci când se va putea realiza acest lucru în siguranță, este posibil să asistăm la un regres devastator al progreselor din domeniul educației”. 

 

Noile recomandări subliniază faptul că, deși nu există încă suficiente date pentru a putea măsura impactul închiderii școlilor asupra ratei de transmitere a bolii, efectele secundare ale acestui demers asupra siguranței și educației copiilor sunt bine documentate. Progresele din ultimele decenii privind creșterea accesului copiilor la educație riscă să se piardă și, în cel mai rău caz, chiar să fie anulate complet.

 

„În țările cele mai sărace, copiii depind adesea de școli pentru a beneficia de singura masă pe zi. Dar, cum multe școli sunt acum închise din cauza COVID-19, 370 de milioane de copii nu mai au acces la aceste mese nutritive ce oferă o șansă la supraviețuire familiilor sărace. De asemenea, nu mai beneficiază de asistența medicală care li se acordă de obicei în școli. Acest lucru poate avea repercusiuni pe termen lung, prin urmare, în momentul redeschiderii școlilor, va fi crucial să se reia mesele școlare și serviciile medicale, care pot chiar stimula copiii cei mai vulnerabili să revină la școală”, a declarat David Beasley, directorul executiv al PAM. 

Conform recomandărilor, interesul superior al copilului și considerentele generale privind sănătatea publică trebuie să se afle în centrul deciziilor autorităților naționale și locale privind redeschiderea școlilor, în baza unei analize a beneficiilor și riscurilor implicate pentru educație, sănătatea publică și factorii socioeconomici. 

 

Școlile trebuie să analizeze cum pot funcționa mai bine în momentul redeschiderii, prin acordarea unui ajutor mai eficient pentru învățare și a unui sprijin mai complet copiilor din școală, inclusiv sprijin medical, nutrițional, psihosocial și instalații de apă, salubritate și igienă.

 

În timp ce țările se confruntă cu problema alegerii momentului redeschiderii școlilor, UNESCO, UNICEF, PAM și Banca Mondială – membre ale Coaliției Globale pentru Educație – îndeamnă guvernele să analizeze beneficiile predării față în față, în clasă, în comparație cu învățarea la distanță, precum și factorii de risc prezentați de redeschiderea școlilor, subliniind dovezile neconcludente legate de riscul de infectare ridicat prin frecventarea școlii.

 

„În timp ce numeroși elevi rămân în urmă cu studiul din cauza închiderii îndelungate a școlilor, decizia referitoare la momentul și modul în care se pot redeschide unitățile școlare, deși departe de a fi una simplă, ar trebui să constituie o prioritate. După remedierea situației la nivel sanitar, va fi nevoie de un întreg set de măsuri pentru ca niciun elev să nu rămână în urmă. Aceste orientări oferă o îndrumare completă guvernelor și partenerilor în vederea facilitării redeschiderii școlilor pentru elevi, cadre didactice și familii. Avem un scop comun: protecția și promovarea dreptului la educație al fiecărui elev”, a afirmat directorul general al UNESCO, Audrey Azoulay.

 

• Reformarea politicilor publice: implicațiile politicilor se regăsesc în toate dimensiunile recomandărilor, inclusiv politici clare pentru deschiderea școlilor și închiderea lor în timpul situațiilor de urgență din domeniul sănătății publice, reformele necesare pentru a crește accesul echitabil al copiilor marginalizați și neșcolarizați, precum și consolidarea și standardizarea practicilor de învățare la distanță.

• Finanțarea demersurilor necesare: combaterea impactului COVID-19 asupra educației și investiții pentru consolidarea sistemelor de învățământ în vederea redresării și a creșterii rezilienței acestora.

• Operațiuni sigure: asigurarea condițiilor necesare pentru reducerea transmiterii bolii, protejarea serviciilor și proviziilor esențiale și promovarea unor comportamente sănătoase. Aici intră accesul la apă curată și săpun pentru spălarea în siguranță a mâinilor, proceduri în cazul îmbolnăvirii personalului sau a elevilor, protocoale privind distanțarea socială și practici pentru o igienă corespunzătoare.

• Compensarea educațională: accent pe practicile ce permit recuperarea timpului pierdut în procesul de predare, consolidarea actului pedagogic și utilizarea modelelor hibride de învățare, precum integrarea abordărilor specifice învățământului la distanță. De asemenea, trebuie incluse cunoștințe despre transmiterea și prevenirea bolii.

• Bunăstare și protecție: punerea unui accent mai mare pe bunăstarea elevilor și sporirea protecției copiilor prin mecanisme de referire mai eficiente și furnizarea serviciilor esențiale în școală, inclusiv a celor medicale și nutriționale. 

• Asistarea celor mai marginalizați: adaptarea politicilor și practicilor de deschidere a școlilor pentru a oferi acces și categoriilor marginalizate, cum sunt copiii neșcolarizați în trecut, copiii strămutați și migranți și cei aparținând minorităților; diversificarea instrumentelor critice de comunicare și promovare prin asigurarea disponibilității lor în limbile relevante și în formate accesibile.

 

„Odată ce va începe redeschiderea școlilor, prioritatea va fi reintegrarea elevilor în structurile școlare în condiții de siguranță și într-un mod ce permite reluarea procesului de învățare, mai ales în cazul celor care prezintă cele mai mari lacune. Momentul respectiv va fi unul critic, fiind rampa de lansare a unei noi normalități ce ar trebui să fie mai eficace și mai echitabilă. Pentru gestionarea procesului de redeschidere, va trebui ca școlile să fie puse la punct în plan logistic, cu personal didactic pregătit. De asemenea, vor avea nevoie de planuri specifice pentru a asigura recuperarea cunoștințelor în cazul elevilor celor mai defavorizați. Orientările oferă un cadru pentru acțiuni viitoare la care se raportează principalele agenții ONU", a afirmat Jaime Saavedra, directorul global pentru educație al Băncii Mondiale.

 

UNICEF este prezent în România și în alte 190 de țări și teritorii pentru a promova supraviețuirea și dezvoltarea copiilor din perioada copilăriei mici până la adolescență. În România, UNICEF lucrează  împreună cu actori cheie precum Guvernul, Parlamentul, autorități locale, societatea civilă, sectorul privat, parteneri naționali și internaționali și mass media pentru a asigura accesul tuturor copiilor la educație timpurie de calitate și la școală, pentru protejarea adolescenților și monitorizarea drepturilor copilului, pentru protecție socială și pentru mobilizarea de resurse în beneficiul copiilor. 

 

Programul Alimentar Mondial al Națiunilor Unite este cea mai mare organizație umanitară din lume, ce urmărește salvarea de vieți în situații de urgență, asigurarea prosperității și oferirea unui viitor sustenabil persoanelor care încearcă să se redreseze în urma conflictelor, dezastrelor și impactului schimbărilor climatice.

 

UNESCO este Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură. Scopul urmărit este asigurarea păcii prin cooperare internațională în domeniul educației, științei și culturii. Programele UNESCO contribuie la realizarea obiectivelor de dezvoltare durabilă definite în Agenda 2030, adoptată de Adunarea Generală a ONU în 2015.

Credit foto: © UNICEF - Elias