Peste 80 de organizații neguvernamentale furnizoare de servicii sociale și socio-medicale trag un semnal de alarmă privind excluderea reformelor dedicate persoanelor vârstnice în cadrul Planul Național de Redresare și Reziliență.
Remarcăm cu îngrijorare că, reformele dedicate serviciilor sociale pentru persoanele vârstnice lipsesc cu desăvârșire din Planul Național de Redresare și Reziliență transmis Comisiei Europene și publicat de către Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene în data de 2 iunie 2021. Astfel, acest plan, care stabilește domeniile prioritare de investiții în scopul ieșirii din criză, relansării economice și creșterii capacității de reziliență a României nu ia în considerare nevoile a 3.8 milioane de vârstnici, păstrându-i pe aceștia în deprivare materială și izolare socială.
Forma actuală a Planului Național de Redresare și Reziliență NU include niciuna dintre propunerile de reformă dedicate serviciilor sociale pentru persoanele vârstnice transmise de către organizațiile neguvernamentale furnizoare de servicii sociale atât către Ministerul Muncii și Protecției Sociale, cât și către Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene în etapa de consultare publică privind PNRR, ignorând cu desăvârșire vocea societății civile. De asemenea, actualul Plan Național de Redresare și Reziliență NU include niciuna dintre propunerile de reformă dedicate serviciilor sociale pentru persoanele vârstnice incluse în versiunile intermediare ale planului, cum ar fi versiunea din martie 2021, care propunea reforma sistemului de servicii sociale de îngrijire de lungă durată.
Considerăm că Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, alături de Ministerul Muncii și Protecției Sociale trebuie să acorde importanța cuvenită persoanelor vârstnice și să propună reforme care să răspundă nevoilor acestora, mai ales, în contextul fenomenului accelerat de îmbătrânire demografică.
Scrisoare deschisă către Ministrul Muncii și Protecției Sociale și Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene privind Planul Național de Redresare și Reziliență
În atenția:
Doamnei Raluca TURCAN, Ministrul Muncii și Protecției Sociale,
Domnului Cristian GHINEA, Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene,
Stimată Doamnă Ministru TURCAN,
Stimate Domnule Ministru GHINEA,
Peste 80 de organizații neguvernamentale furnizoare de servicii sociale și socio-medicale trag un semnal de alarmă privind excluderea reformelor dedicate persoanelor vârstnice în cadrul Planul Național de Redresare și Reziliență.
Vârstnicii cu vârsta de 65 de ani și peste, reprezintă 19% din populația României, conform Institutului Național de Statistică, iar 32.8% dintre aceștia se află în risc de excluziune socială sau sărăcie, conform Eurostat. Statisticile arată că populația vârstnică este în creștere în România, iar migrația masivă a familiilor tinere pune accente deosebite pe problematica asociată vârstei a treia.
Vârstnicii români se confruntă cu numeroase probleme, cum ar fi cele de sănătate (curente sau cronice, fiind de remarcat paleta de afecțiuni fizice și psihice specifice vârstei a treia, care duc din păcate, la schimbarea regimului de viață în mod dramatic), precum și cele de îngrijire în condițiile de independență parțială, îngrijire în condiții de dependență și până la probleme de abuz, neglijare și locuire.
La nivel național, nevoia de servicii sociale și socio-medicale pentru persoanele vârstnice este în continuă creștere în timp ce accesul vârstnicilor la aceste servicii este limitat, iar în unele zone, mai ales rurale, lipsește cu desăvârșire.
Anul 2020 a reprezentat un punct de cotitură pentru vârstnicii români, aceștia fiind printre categoriile sociale cele mai afectate de pandemia Covid – 19. Mai exact, peste 3.8 milioane de vârstnici s-au confruntat cu limitări severe privind accesul la servicii sociale și medicale, izolare socială și independență, control scăzut asupra propriei vieți.
Cu toate acestea, remarcăm cu îngrijorare că, reformele dedicate serviciilor sociale pentru persoanele vârstnice lipsesc cu desăvârșire din Planul Național de Redresare și Reziliență transmis Comisiei Europene și publicat de către Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene în data de 2 iunie 2021. Astfel, acest plan, care stabilește domeniile prioritare de investiții în scopul ieșirii din criză, relansării economice și creșterii capacității de reziliență a României nu ia în considerare nevoile a 3.8 milioane de vârstnici, păstrându-i pe aceștia în deprivare materială și izolare socială.
Forma actuală a Planului Național de Redresare și Reziliență NU include niciuna dintre propunerile de reformă dedicate serviciilor sociale pentru persoanele vârstnice transmise de către organizațiile neguvernamentale furnizoare de servicii sociale atât către Ministerul Muncii și Protecției Sociale, cât și către Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene în etapa de consultare publică privind PNRR, ignorând cu desăvârșire vocea societății civile. De asemenea, actualul Plan Național de Redresare și Reziliență NU include niciuna dintre propunerile de reformă dedicate serviciilor sociale pentru persoanele vârstnice incluse în versiunile intermediare ale planului, cum ar fi versiunea din martie 2021, care propunea reforma sistemului de servicii sociale de îngrijire de lungă durată.
Considerăm că Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, alături de Ministerul Muncii și Protecției Sociale trebuie să acorde importanța cuvenită persoanelor vârstnice și să propună reforme care să răspundă nevoilor acestora, mai ales, în contextul fenomenului accelerat de îmbătrânire demografică.
Astfel, vă rugăm să ne comunicați următoarele:
1. Unde este cuprinsă problematica vârstnicilor în programele europene?
2. În ce măsură PNRR ar putea fi modificat încât să răspundă acestei necesități?
3. Ce măsuri de redresare și reziliență sunt prevăzute pentru cei 3.8 milioane de vârstnici care resimt efectele pandemieii după ce s-au confruntat cu boala, izolarea socială și incapacitatea de a accesa servicii sociale și medicale?
4. Care este suma alocată pentru măsurile destinate persoanelor vârrstnice și din ce surse este asigurată?
Ne exprimăm, totodată, deschiderea și disponibilitatea unui dialog privind perspectiva reformării serviciilor sociale și socio-medicale adresate persoanelor vârstnice din România.
Cu considerație,
Rețeaua SenioriNET, prin intermediul celor 41 de membri:
Federația Organizațiilor Neguvernamentale pentru Servicii Sociale – FONSS, prin intermediul celor 44 de membri
Confederația Caritas România
Asociația Four Change
Fundația Crucea Alb Galbenă România
Fundația de Sprijin Comunitar
Societatea Romana pentru Prevenirea si Recuperarea Medicala a Persoanelor cu Accident Vascularcerebral
Organizația Caritas Arhidiecezan Alba Iulia
Asociația Caritas Mitropolitan Greco Catolic Blaj
Asociația Caritas București
Asociația Caritas Eparhial Greco- Catolic Cluj
Centrul Diecezan Caritas Iași
Asociația Diecezană Caritas Greco-Catolic Maramureș
Asociația Caritas Eparhial Greco-Catolic Oradea
Asociația Caritas Catolica Oradea
Organizația Caritas a Diecezei Satu Mare
Federația Caritas a Diecezei Timișoara
Fundația Crucea Alb-Galbenă Buzău
Fundația Crucea Alb-Galbenă Sibiu
Fundația Crucea Alb-Galbenă Vrancea
Fundația Crucea Alb-Galbenă Baia Mare
Fundația Crucea Alb-Galbenă Constanța
Fundația Crucea Alb-Galbenă Târgoviște
Asociația pentru Dezvoltare Comunitară Nehoiu
Crucea Roșie Bacău
HOSPICE Casa Speranței
Asociația de Ajutor Mutual București
Fundația Estuar
Fundația CORONA
Asociația Pro ACT Suport
Asociația “Sprijinirea Integrării Sociale” (ASIS)
Reaching Out România
Photo by Cristian Newman on Unsplash
Photo by Cristian Newman on Unsplash