Opt grupuri de noi migranti au fost cercetate in intervalul mai – octombrie 2015: chinezi, britanici, turci, francezi, indieni, moldoveni, libanezi si italieni, iar rezultatele arata cu ce e mai atractiv Bucurestiul pentru nou veniti decât pentru localnici, precum si ce caracteristici au comunitatile formate in ultimii 25 de ani in capitala.
 
Cercetarea a fost coordonata de antropologii Vintila Mihailescu, Bogdan Iancu si Monica Stroe, cu sprijinul antropologului Christian Sørhaug, reprezentatul partenerului din Norvegia, Institutul Telemark, si a scos la iveala ce i-a adus pe membrii comunitatilor cercetate in Bucuresti si mai ales ce i-a facut sa se stabileasca aici.  Oportunitatile de afaceri, alte rude sau studiile mai accesibile sunt câteva dintre pretextele de migratie. Majoritatea celor intervievati s-au lovit de obstacole precum dificultatea limbii române sau birocratia excesiva, dar avantajele locuirii in Bucuresti au fost, in cele mai multe cazuri, mai numeroase. Proiectul “Noile minoritati din municipiul Bucuresti” le-a dat o voce si un chip  oamenilor care s-au stabilit aici in ultimii 25 de ani, in contextul in care “valurile” de imigratie au ramas neobservate comparativ cu emigratia româneasca. 
 
“Nu exista inca o reprezentare sociala a ‘noilor minoritati’ din Bucuresti. Fara experienta imigratiei, românii, in general, au o parere mai degraba buna despre ‘straini’ (doar 7% au declarat in vara anului 2015 ca au o parere proasta si foarte proasta despre acestia). Pe de alta parte, bucurestenii nu par sa realizeze inca foarte clar prezenta noilor minoritati urbane in propriul oras. ‘Occidentalii’ nu sint perceputi ca formind comunitati, ci ca indivizi, mai degraba ca membri ai corporatiilor decit ca membri ai societatii. ‘Noile minoritati’ sint doar non-europenii – dar acestea trec inca neobservate in Bucuresti. Mai prezenti in mentalul colectiv sint chinezii, pe de o parte, datorita concentrarilor punctuale destul de mari si vizibile, si turcii, datorita atit numarului lor destul de mare, cit si unei memorii istorice obisnuite cu prezenta lor. Restul intra, eventual, la ‘si altii’: despre indieni sau libanezi, de pilda, nu se stie practic nimic. In sfirsit, moldovenii, care constituie o comunitate sociala de alta natura, nu sint considerati ca ‘straini’ sau ‘grup etnic’, chiar daca, o vreme, pot fi perceputi ca o comunitate sociala (relativ) distincta. La rindul lor, acestia pot avea si ei – mai ales la inceput – anumite probleme de integrare legate de de-plasare intr-un mare oras”, spune antropologul Vintila Mihailescu.
 
Cercetarea antropologica cuprinde opt fise de comunitate aferente celor opt noi minoritati care pot fi descarcate de pe site-ul proiectului - www.newminorities.com -  precum si trei studii tematice:
# “Timpul liber al migrantilor straini din Bucuresti: sport, divertisment si socializarea cu localnicii”
# “Peisajul lingvistic al minoritatilor”
# “Dinamicile locale ale alimentatiei noilor minoritati din Bucuresti”.
 
“Proiectul nostru se concentreaza pe Bucurestiul prezent si modul in care s-a format acesta dupa 1989, prin libera exprimare a valorilor culturale ale noilor minoritati si respectarea valorilor autohtone. El este un prim pas pentru a intelege acest organism multicultural si a promova aportul comunitatilor si frumusetea diversitatii culturale intr-o Europa in continua schimbare. Pe lânga cercetarea de fata, in cadrul proiectului ne vom indrepta atentia spre analizarea atitudinii bucurestenilor fata de noile minoritati, facilitarea interactiuni dintre comunitatea locala si cele minoritare prin ateliere creative si un forum al diversitatii culturale, precum si documentarea istoriilor personale ale unor membri din cele opt comunitati prin realizarea unui film si a unei serii de reportaje”, spune Bianca-Maria Balsan, presedinta Asociatiei Miscarea pentru Actiune si Initiativa Europeana, promoterul proiectului.
 
Proiectul “Noile minoritati din municipiul Bucuresti” este finantat printr-un Grant oferit de Norvegia, Islanda, Liechtenstein si Guvernul României, in cadrul programului PA17/RO13, Promovarea Diversitatii in Arta si Cultura in cadrul Patrimoniului European.
 
Pentru mai multe informatii contactati:
 
Roxana Bucata
Responsabil Comunicare
roxana.bucata@maieuropean.ro