Muzeul Ţăranului Român şi Atelierul de Carte, în parteneriat cu asociaţia MaiMultVerde construiesc prima casă din hârtie în perioada 21 aprilie – 25 august. Proiectul, sprijinit de Ambasada Franţei în România, Raiffeisen Bank şi Farmexim S.A., propune un program de educare, de informare şi de aplicare practică privind deşeurile de hârtie. Pornind de la reciclarea hârtiei, trecând prin tainele facerii şi reţetelor meşteşugăreşti, se face prima casă de dimensiuni reduse din hârtie turnată manual.

Pentru căsuţă se va folosi o tonă de deşeuri de hârtie. Astfel, hârtia reciclată manual poate fi unul dintre cele mai accesibile materiale de construcţie. Materia primă va fi obţinută prin prepararea fibrelor de celuloză după reţete tradiţionale.


Turnarea cărămizilor, a stâlpilor, grinzilor şi acoperişului se va face exclusiv mecanic, prin presarea stratificată. Această tehnică unică şi inedită de presare conduce la creşterea rezistenţei. Componentele vor fi unite, la final, prin folosirea pastei de hârtie ca mortar. La uscare, materialele stratificate şi mortarul vor forma o masă compactă, complet integrată.


Casa din hârtie se va construi în
Atelierul de Carte din Muzeul Ţăranului Român. În paralel cu etapele construcţiei, în Atelier se vor ţine workshop-uri educaţionale gratuite, prin care copiii, studenţii şi publicul larg interacţionează cu un meşteşug străvechi – facerea de hârtie manuală, învaţă cum să reutilizeze deşeurile de hârtie şi devin observatorii direcţi ai ridicării căsuţei. Workshop-urile se ţin în perioada 12 mai – 18 august, în fiecare miercuri între 10:00 – 14:00 şi sâmbătă între 15:00 – 17:00.

Cine vrea să dea o mână de ajutor este invitat să recicleze hârtia la
Muzeul Ţăranului Român. Cine vrea să dea două mâini de ajutor, se poate implica direct în ridicarea casei pe toată durata proiectului. Mai multe detalii pe:

Dacă un obiect aparent neînsufleţit, cum e hârtia, se poate reinventa, în folosul naturii, este timpul ca şi oamenii să conştientizeze că pot schimba ceva în privinţa mediului înconjurător, începând cu simplu gest de aruncare a hârtiei la coş.


Declaraţii de presă


Răzvan Supuran, Hârtier, Atelierul de Carte,
Muzeul Ţăranului Român
"În timpul cursului ţinut la muzeu, i-am întrebat pe copii: unde pleacă toate casele pe care le desenaţi pe hârtie?

În mai multe colţuri ale lumii s-a încercat folosirea hârtiei ca material de lucru. Unele proiecte au reuşit, însă nicăieri hârtia nu a fost turnată ca structură în volum.

Căsuţa din poveşti este prima de acest fel din istoria construcţiilor. Ideea aparţine unui copil."



Corina Vasile, Director Relaţii Publice,
Raiffeisen Bank
"Am ales să susţinem acest proiect pentru polivalenţa sa. El îmbină cu succes creaţia artistică, responsabilizarea faţă de mediul înconjurător şi voluntariatul, aducând în atenţia publică meşteşuguri ce nu ar trebui uitate. Pentru publicul din România este un exemplu de bună practică pentru că a adus împreună pentru un scop comun instituţii de stat, companii şi organizaţii non guvernamentale. Ne dorim ca această căsuţă de hârtie să reprezinte un punct de reper pentru alte proiecte de acest gen."



Ovidiu Buluc, Director General,
Farmexim S.A.
"Farmexim este un membru activ al comunităţii şi susţinem cu inima deschisă o serie de proiecte sociale destinate copiilor, educaţiei, artei sau mediului. Avem parteneriate constante cu diverse organizaţii non-guvernamentale, dar ne implicăm şi în acţiuni punctuale, menite să contribuie eficient la îmbunătăţirea vieţii şi condiţiei oamenilor. Iar acest proiect, iniţiat de Muzeul Ţăranului Român şi Atelierul de Carte, ne-a convins din prima clipă că merită tot suportul nostru, pentru că, deşi poate părea o joacă de copii, aduce în prim plan o problemă reală a societăţii noastre, propunându-şi să informeze şi să educe în acelaşi timp. Şi am convingerea că va fi un real succes!"



Contact


Muzeul Ţăranului Român

Iuliana Bălan, Specialist PR
021 317 96 60
info@muzeultaranuluiroman.ro

Atelierul de Carte

Răzvan Supuran, hârtier
0728 516 800
atelieruldecarte@fiiverde.ro


Note pentru jurnalişti


Muzeul Ţăranului Român
se înscrie în familia europeana a Muzeelor de Arte şi Tradiţii Populare. Este un muzeu naţional, patronat de Ministerul Culturii. Posesorul unor colecţii de obiecte deosebit de bogate, adăpostit într-o cladire-monument istoric, în stil neo-românesc, practica o muzeografie cu totul aparte, care i-a prilejuit în anul 1996 onoarea atribuirii trofeului EMYA - European Museum of the Year Award. Prin expoziţiile temporare şi colecţiile sale vechi, dar şi recente, prin târgurile sale deja tradiţionale şi promovarea „produselor ţăranului român”, prin activităţile sale cu copiii şi, în curând, cu vârstnicii, prin diversitatea acţiunilor sale culturale (lansări de carte şi dezbateri, concerte şi filme antropologice, colocvii şi seri culturale etc.), Muzeul Ţăranului Român încearcă să se păstreze permanent în actualitate.


Atelierul de Carte
este un proiect demarat în anul 2002 de Răzvan Supuran pentru revitalizarea şi conservarea unui meşteşug ce stă la fundamentul culturii universale, pentru promovarea unui tip de cultură originară, pentru o bibliotecă publică realizată tradiţional. În 2005, Atelierul de Carte se mută la Bucureşti şi participă la diferite evenimente: expoziţii, târgurii, licitaţii. Într-un continuu iureş al creaţiei, Răzvan experimentează tehnici de instalaţie şi colaj între hârtia manuală şi alte tipuri de materiale (lemn, fier, pânză etc.) şi definitivează reţete pentru sculptură, mulaj şi turnare. Din 2008, Atelierul de Carte începe parteneriatul cu Muzeul Ţăranului Român: integrarea hârtiei manuale în sala Hrana (proiectul Horia Bernea), pornirea seriilor de cursuri de hârtie manuală, legătorie şi tipar manual, decorarea cabinei de proiecţie cu hârtie manuală şi lemn.


Asociaţia MaiMultVerde
, organizaţie neguvernamentală, nonprofit şi de protecţie a mediului, are misiunea de a construi o nouă cultură a voluntariatului pentru mediu în România. În primii doi ani de funcţionare, 2008 şi 2009, MaiMultVerde a lucrat cu peste 11.000 de voluntari, a plantat 383.700 puieţi, a strâns 262 de tone de deşeuri, a deschis primul centru de închiriat biciclete din Bucureşti, Cicloteque, a derulat două campanii naţionale de informare şi educaţie şi a organizat prima gală de strângere de fonduri pentru proiecte de mediu, Gala Verde. Bugetul MaiMultVerde în primii doi ani a depăşit 1.800.000 de euro. Fondurile au fost obţinute din sponsorizări oferite de marile companii din România. În prezent, platforma on-line de voluntari MaiMultVerde are peste 6.000 de membri.


Raiffeisen Bank
susţine proiecte de responsabilitate comunitară în cinci direcţii strategice: artă şi cultură, educaţie, mediu, sport şi social. Aşa cum o spune şi sloganul, "Reuşim împreună!" este cea mai importantă valoare a noastră. Credem că succesul nostru este strâns legat de bunăstarea comunităţii în care ne desfăşurăm activitatea. În domeniul artă&cultură ne propunem să susţinem şi să promovăm proiecte ale artiştilor români.


Farmexim S.A.
este prima companie de import şi distribuţie de medicamente înfiinţată în România, în anul 1990. Cu profesionalism şi implicare, organizaţia şi-a consolidat, de-a lungul timpului, parteneriate strategice cu peste 250 de furnizori locali şi externi, asigurând necesarul de medicamente, dintr-un un portofoliu de peste 5.000 de produse, unui număr de aproximativ 3.500 de farmacii şi 350 de spitale, din întreaga ţară. Compania deţine una dintre cele mai performante reţele naţionale de distribuţie, toate cele 11 depozite regionale, precum şi depozitul central din Bucureşti funcţionând în conformitate cu standardele internaţionale Good Distribution Practice, iar livrarea medicamentelor fiind asigurată, cu promptitudine, de cele peste 100 de autoutilitare din modernul parc auto. Organizaţia a înregistrat, la finalul lui 2009, o cifră de afaceri de 170 de milioane de Euro, fiind astfel în topul celor mai importante 4 companii de profil din România, cu o cotă de piaţă de aproximativ 8%, pe segmental retail. La aniversarea primilor 20 de ani de performanţă, FARMEXIM îşi asumă continuarea misiunii de a împlini aspiraţia oamenilor la o viaţă mai sănătoasă, prin servicii de înaltă calitate, respect, profesionalism şi implicare în comunitate.