Asociatia Telefonul Copilului, Agentia Nationala impotriva Traficului de Persoane si Institutul pentru Cercetarea si Prevenirea Criminalitatii din cadrul Inspectoratului General al Politiei Romane prezinta rezultatele proiectului „Unde incepe cersetoria, se sfarseste copilaria”, demers care a urmarit identificarea principalelor cauze ale cersetoriei, precum si cresterea gradului de constientizare cu privire la efectele negative asociate unei astfel de practici in randul copiilor. La analiza realizata in cadrul proiectului, prin intermediul chestionarelor, au participat 110 reprezentanti ai institutiilor si comunitatilor locale, precum si 600 de elevi, cu varste cuprinse intre 8 si 12 ani: http://www.telefonulcopilului.ro/unde-incepe-cersetoria-se-sfarseste-copilaria.
Proiectul a fost finantat de Ambasada Frantei, iar partenerii implicati in implementarea acestuia alaturi de Asociatia Telefonul Copilului au fost Agentia Nationala impotriva Traficului de Persoane – Ministerul Afacerilor Interne, Institutul pentru Cercetarea si Prevenirea Criminalitatii – Inspectoratul General al Politiei Romane, Romtelecom si Cosmote.
"Traficul de copii in toate formele sale, dar mai ales folosirea minorilor pentru cersetorie trebuie sa fie o problema care ne priveste pe toti intr-un context de migratie semnificativa in Europa. Prin sprijinul nostru pentru realizarea acestui proiect-pilot, care adopta o abordare consultativa, atat a adultilor cat si a copiilor in cauza, am vrut sa intelegem mai bine cauzele reale care ii determina pe copiii romani sa cerseasca. Sper ca acest lucru va permite profesionistilor care lucreaza zilnic cu familiile si copiii in dificultate sa identifice activitatile si serviciile socio-educative ce trebuie dezvoltate la nivel local, pentru o mai buna protectie a copiilor afectati de acest fenomen", a declarat Excelenta Sa Domnul Philippe Gustin – Ambasadorul Frantei in Romania
Proiectul s-a desfasurat in comunitati din Bucuresti (sector 5), Ilfov (Jilava), Vaslui (Murgeni), Alba (Hoparta), Dambovita (Cojasca), Covasna (Dobarlau), Brasov (Brasov), selectate impreuna cu reprezentantii Agentiei Nationale impotriva Traficului de Persoane si ai Institutului pentru Cercetarea si Prevenirea Criminalitatii din cadrul Inspectoratului General al Politiei Romane.
“Dorim sa multumim Ambasadei Frantei si partenerilor alaturi de care am reusit sa implementam inca un proiect ambitios, cu un subiect extrem de delicat: cersetoria. Este pentru prima data cand un astfel de proiect a inclus si participarea copiilor, parerile lor fiind exprimate in cadrul intalnirilor directe pe care le-am organizat cu 600 dintre ei. Un diagnostic alarmant este lipsa de informare in randul celor mici: mai putin de jumatate dintre copiii chestionati au vorbit cu cineva despre minorii cersetori si riscurile la care acestia se expun. Saracia este principalul factor declansator, indicat de 85,4 la suta dintre adulti, in decizia de a cersi, iar influenta familiei a fost indicata de catre 40,6 la suta dintre adultii chestionati ca fiind principala cauza a faptului ca unii minori cersesc sau presteaza activitati lucrative. Perceptia ca familia influenteaza decizia de a cersi este si mai puternica in randul copiilor, 75,2 la suta ditnre ei considerand ca parintii sunt cei care ii trimit pe copii sa cerseasca.. Asadar, bilantul acestui proiect confirma disfunctionalitatile existente la nivelul familiei in principal pe fondul saraciei extreme, semnalate constant de Asociatia Telefonul Copilului, un motiv in plus pentru reactii concrete din partea societatii civile si a autoritatilor in vederea prevenirii acestor fenomene” a declarat Catalina Florea, director executiv al Asociatiei Telefonul Copilului
Analiza realizata in cadrul proiectului a evidentiat urmatoarele opinii ale respondentilor (mentionam faptul ca intrebarile au permis raspuns multiplu):
1. Principalele cauze/motive pentru care unii copii cersesc: saracia a fost indicata ca principalul factor declansator al deciziei de a cersi (85,4%), urmata de influenta negativa a familiei acestor copii, fie prin lipsa de supraveghere a acestora (52,1%), fie prin faptul ca minorii adopta un comportament aratat de familie sau chiar fac asta la cererea familiei; 28,1% dintre opinii au fost in favoarea ideii ca minorii care cersesc vor in felul acesta sa castige usor bani; lipsa de implicare a scolii (14,6%) sau a autoritatilor locale (18,8%) a mai fost invocata ca factor ce favorizeaza fenomenul cersetoriei in randul minorilor.
2. Beneficiarii castigurilor obtinute de minori din cersetorie: 51,6% dintre cei chestionati cred ca principalii beneficiari ai banilor castigati in acest fel de copii sunt parintii, iar 38,7% considera ca beneficiarii sunt persoanele straine care ii controleaza pe minori si ii forteaza sa cerseasca, numai 17,7% apreciaza ca minorii aleg singuri sa ofere diferite prestatii simple pentru a obtine niste bani; in acord cu aceste raspunsuri.
3. Mediul din care provin minorii cersetori: 67,7% familii cu dificultati materiale; 18,3% familii in care se consuma frecvent alcool; 5,4% familii in care se manifesta violenta domestica; 4,3% familii obisnuite, dar care nu se ocupa de copii; 3,2% familii in care a survenit divortul / separarea parintilor; 1,1% centre de plasament.
4. Riscurile percepute de copii din practicarea cersetoriei: elevii chestionati au admis ca unui copil care cerseste i se poate intampla sa fie traficat in afara tarii si exploatat (62,8%), sa fie amenintat si lovit (57,9%), sa fie indepartat de familia lui (57,3%), sa abandoneze scoala (56,3%), sa fie mutilat fizic (35,8%)
5. Motivele practicarii cersetoriei de catre minori: i-au fortat parintii (77,2%) sau alte persoane straine (55,6%); nu au pe nimeni care sa aiba grija de ei (47,1%), parintii acestor copii sunt divortati si nu ii mai supravegheaza (16,8%), pentru a castiga bani intr-un mod autonom (17%), imita alti copii pe care i-au vazut cersind (11,7%)
6. Masurile propuse de autoritati pentru contracararea acestui fenomen: 25,3% sprijin acordat familiilor sarace; 22,1% sanctionarea parintilor care nu se ocupa de copii; 21,1% imbunatatirea legislatiei; 12,6% scoaterea copiilor din mediile familiale violente; 11,6% sporirea masurilor pentru a incuraja dreptul copilului la educatie; 7,4% alta masura.
Se intentioneaza ca informatiile colectate in cadrul acestui proiect sa fie folosite impreuna cu alte studii de cercetare drept suport pentru dezvoltarea unui program strategic de prevenire si combatere a traficului de minori. Toate aceste analize si studii vor sta inclusiv la baza unei dezbateri publice viitoare despre reglementarile legislative si procedurile de lucru in vigoare pentru prevenirea si combaterea cersetoriei, respectiv a traficului de minori.
„ANITP s-a implicat in acest proiect, fiind consecventa principiului parteneriatului in lupta impotriva traficului de persoane. Cersetoria, ca forma de exploatare in cadrul traficului, reprezinta o incalcare a Drepturilor Omului care aduce atingere atat demnitatii cat si sigurantei si sanatatii persoanelor. Acest lucru este cu atat mai grav cu cat, de obicei, victimele traficului, obligate sa cerseasca, sunt persoane care nu isi pot exprima vointa sau nu se pot apara singure: copii, persoane varstnice, persoane cu dizabilitati. Aceasta vulnerabilitate crescuta, accentuata de cele mai multe ori de saracie, face ca victimele sa fie usor de racolat si exploatat de catre traficanti. Campania derulata impreuna cu partenerii nostrii se inscrie intr-un demers mai amplu al Agentiei, de prevenire a traficului de persoane, indiferent de forma de explotare (sexuala, prin munca etc) si care vizeaza atat constientizarea riscurilor asociate traficului cat si cresterea capacitatii de autoprotectie a publicului larg”, a declarat Romulus Nicolae Ungureanu, Director Agentia Nationala impotriva Traficului de Persoane – MAI.
,,Prin implementarea acestui proiect s-a urmarit identificarea principalelor cauze ale cersetoriei in randul copiilor, precum si aducerea in atentia autoritatilor locale a acestei problematici in vederea identificarii de solutii adecvate. Copiilor care au participat la intalniri le-au fost prezentate masuri destinate reducerii riscului de victimizare” declara domnul comisar sef de politie Constantin Stroescu, seful Institutului de Cercetare si Prevenire a Criminalitatii din IGPR.” – declara domnul comisar sef de politie Constantin Stroescu, seful Institutului de Cercetare si Prevenire a Criminalitatii din IGPR.
In ceea ce priveste componenta de constientizare, realizata prin materialele informative elaborate in cadrul proiectului - sub sloganul „Locul tau este la scoala, nu pe strada”, precum si prin intermediul componentei teatru-forum, dezvoltata special pentru cei mici, copiilor le-au fost prezentate riscurile la care sunt expusi, dar si instrumentele pe care le au la indemana pentru a semnala situatii in care viata lor sau a altora este pusa in pericol: numarul unic de urgenta 112, telefonul copilului 116 111 oferit de Asociatia Telefonul Copilului, linia telefonica 0800 800 678 oferita de ANITP, institutii abilitate carora se pot adresa atat la nivel local, cat si la nivel central.
Conform proceselor verbale incheiate cu autoritatile locale, proiectul a inclus un numar mai mare de beneficiari fata de cel estimat initial. Astfel, un numar de 600 de copii au participat la activitatile proiectului, desi la lansarea acestuia au fost vizati doar 500, iar in ceea ce priveste comunitatile implicate s-a depasit, de asemenea, numarul initial preconizat de 5, ajungandu-se in final la 7 localitati. Un numar de 110 reprezentanti ai institutiilor si comunitatilor locale au participat in proiect in vederea asigurarii sustenabilitatii acestuia. Pentru reprezentantii institutiilor si comunitatilor locale a fost elaborat un material informativ specific.
In ceea ce priveste numarul cazurilor de abuz sexual, trafic, cersetorie si exploatare prin munca consiliate la 116 111, in primele 6 luni ale acestui an, la nivel national au fost inregistrate 134 de astfel de situatii, respectiv o crestere de 42,55% fata de aceeasi perioada a anului trecut. Solicitarile adresate liniei telefonice gratuite 116 111 au vizat, in principal, consilierea psihologica in vederea depasirii traumelor suferite.
116 111 este linia europeana de asistenta pentru copii, gestionata in Romania de Asociatia Telefonul Copilului. Apelul catre 116 111 este oferit gratuit de Romtelecom si Cosmote.
***
Asociatia Telefonul Copilului
Cu o experienta de 11 ani in domeniul protectiei drepturilor copilului si ale familiei, Asociatia Telefonul Copilului este singura organizatie neguvernamentala, non-profit, din Romania, care pune la dispozitia copiilor si parintilor o linie telefonica de asistenta la nivel national. 7 zile din 7, intre orele 08.00-00.00, Asociatia Telefonul Copilului raspunde apelurilor copiilor si parintilor la 116 111, numar armonizat european. In perioada 21 noiembrie 2001 – 30 iunie 2013, un numar total de 1.895.020 de apeluri a fost inregistrat de Asociatia Telefonul Copilului, iar dintre acestea au fost identificate 42.838 cazuri care au necesitat interventia institutiilor abilitate. Apelul este oferit gratuit de Romtelecom si Cosmote. Pentru informatii detaliate legate de Asociatia Telefonul Copilului si activitatea acesteia, va rugam sa ne contactati la numarul de telefon 0740 111 468, adresa de e-mail telefonulcopilului@telefonulcopilului.ro sau sa accesati website-ul organizatiei noastre www.telefonulcopilului.ro
Proiectul a fost finantat de Ambasada Frantei, iar partenerii implicati in implementarea acestuia alaturi de Asociatia Telefonul Copilului au fost Agentia Nationala impotriva Traficului de Persoane – Ministerul Afacerilor Interne, Institutul pentru Cercetarea si Prevenirea Criminalitatii – Inspectoratul General al Politiei Romane, Romtelecom si Cosmote.
"Traficul de copii in toate formele sale, dar mai ales folosirea minorilor pentru cersetorie trebuie sa fie o problema care ne priveste pe toti intr-un context de migratie semnificativa in Europa. Prin sprijinul nostru pentru realizarea acestui proiect-pilot, care adopta o abordare consultativa, atat a adultilor cat si a copiilor in cauza, am vrut sa intelegem mai bine cauzele reale care ii determina pe copiii romani sa cerseasca. Sper ca acest lucru va permite profesionistilor care lucreaza zilnic cu familiile si copiii in dificultate sa identifice activitatile si serviciile socio-educative ce trebuie dezvoltate la nivel local, pentru o mai buna protectie a copiilor afectati de acest fenomen", a declarat Excelenta Sa Domnul Philippe Gustin – Ambasadorul Frantei in Romania
Proiectul s-a desfasurat in comunitati din Bucuresti (sector 5), Ilfov (Jilava), Vaslui (Murgeni), Alba (Hoparta), Dambovita (Cojasca), Covasna (Dobarlau), Brasov (Brasov), selectate impreuna cu reprezentantii Agentiei Nationale impotriva Traficului de Persoane si ai Institutului pentru Cercetarea si Prevenirea Criminalitatii din cadrul Inspectoratului General al Politiei Romane.
“Dorim sa multumim Ambasadei Frantei si partenerilor alaturi de care am reusit sa implementam inca un proiect ambitios, cu un subiect extrem de delicat: cersetoria. Este pentru prima data cand un astfel de proiect a inclus si participarea copiilor, parerile lor fiind exprimate in cadrul intalnirilor directe pe care le-am organizat cu 600 dintre ei. Un diagnostic alarmant este lipsa de informare in randul celor mici: mai putin de jumatate dintre copiii chestionati au vorbit cu cineva despre minorii cersetori si riscurile la care acestia se expun. Saracia este principalul factor declansator, indicat de 85,4 la suta dintre adulti, in decizia de a cersi, iar influenta familiei a fost indicata de catre 40,6 la suta dintre adultii chestionati ca fiind principala cauza a faptului ca unii minori cersesc sau presteaza activitati lucrative. Perceptia ca familia influenteaza decizia de a cersi este si mai puternica in randul copiilor, 75,2 la suta ditnre ei considerand ca parintii sunt cei care ii trimit pe copii sa cerseasca.. Asadar, bilantul acestui proiect confirma disfunctionalitatile existente la nivelul familiei in principal pe fondul saraciei extreme, semnalate constant de Asociatia Telefonul Copilului, un motiv in plus pentru reactii concrete din partea societatii civile si a autoritatilor in vederea prevenirii acestor fenomene” a declarat Catalina Florea, director executiv al Asociatiei Telefonul Copilului
Analiza realizata in cadrul proiectului a evidentiat urmatoarele opinii ale respondentilor (mentionam faptul ca intrebarile au permis raspuns multiplu):
1. Principalele cauze/motive pentru care unii copii cersesc: saracia a fost indicata ca principalul factor declansator al deciziei de a cersi (85,4%), urmata de influenta negativa a familiei acestor copii, fie prin lipsa de supraveghere a acestora (52,1%), fie prin faptul ca minorii adopta un comportament aratat de familie sau chiar fac asta la cererea familiei; 28,1% dintre opinii au fost in favoarea ideii ca minorii care cersesc vor in felul acesta sa castige usor bani; lipsa de implicare a scolii (14,6%) sau a autoritatilor locale (18,8%) a mai fost invocata ca factor ce favorizeaza fenomenul cersetoriei in randul minorilor.
2. Beneficiarii castigurilor obtinute de minori din cersetorie: 51,6% dintre cei chestionati cred ca principalii beneficiari ai banilor castigati in acest fel de copii sunt parintii, iar 38,7% considera ca beneficiarii sunt persoanele straine care ii controleaza pe minori si ii forteaza sa cerseasca, numai 17,7% apreciaza ca minorii aleg singuri sa ofere diferite prestatii simple pentru a obtine niste bani; in acord cu aceste raspunsuri.
3. Mediul din care provin minorii cersetori: 67,7% familii cu dificultati materiale; 18,3% familii in care se consuma frecvent alcool; 5,4% familii in care se manifesta violenta domestica; 4,3% familii obisnuite, dar care nu se ocupa de copii; 3,2% familii in care a survenit divortul / separarea parintilor; 1,1% centre de plasament.
4. Riscurile percepute de copii din practicarea cersetoriei: elevii chestionati au admis ca unui copil care cerseste i se poate intampla sa fie traficat in afara tarii si exploatat (62,8%), sa fie amenintat si lovit (57,9%), sa fie indepartat de familia lui (57,3%), sa abandoneze scoala (56,3%), sa fie mutilat fizic (35,8%)
5. Motivele practicarii cersetoriei de catre minori: i-au fortat parintii (77,2%) sau alte persoane straine (55,6%); nu au pe nimeni care sa aiba grija de ei (47,1%), parintii acestor copii sunt divortati si nu ii mai supravegheaza (16,8%), pentru a castiga bani intr-un mod autonom (17%), imita alti copii pe care i-au vazut cersind (11,7%)
6. Masurile propuse de autoritati pentru contracararea acestui fenomen: 25,3% sprijin acordat familiilor sarace; 22,1% sanctionarea parintilor care nu se ocupa de copii; 21,1% imbunatatirea legislatiei; 12,6% scoaterea copiilor din mediile familiale violente; 11,6% sporirea masurilor pentru a incuraja dreptul copilului la educatie; 7,4% alta masura.
Se intentioneaza ca informatiile colectate in cadrul acestui proiect sa fie folosite impreuna cu alte studii de cercetare drept suport pentru dezvoltarea unui program strategic de prevenire si combatere a traficului de minori. Toate aceste analize si studii vor sta inclusiv la baza unei dezbateri publice viitoare despre reglementarile legislative si procedurile de lucru in vigoare pentru prevenirea si combaterea cersetoriei, respectiv a traficului de minori.
„ANITP s-a implicat in acest proiect, fiind consecventa principiului parteneriatului in lupta impotriva traficului de persoane. Cersetoria, ca forma de exploatare in cadrul traficului, reprezinta o incalcare a Drepturilor Omului care aduce atingere atat demnitatii cat si sigurantei si sanatatii persoanelor. Acest lucru este cu atat mai grav cu cat, de obicei, victimele traficului, obligate sa cerseasca, sunt persoane care nu isi pot exprima vointa sau nu se pot apara singure: copii, persoane varstnice, persoane cu dizabilitati. Aceasta vulnerabilitate crescuta, accentuata de cele mai multe ori de saracie, face ca victimele sa fie usor de racolat si exploatat de catre traficanti. Campania derulata impreuna cu partenerii nostrii se inscrie intr-un demers mai amplu al Agentiei, de prevenire a traficului de persoane, indiferent de forma de explotare (sexuala, prin munca etc) si care vizeaza atat constientizarea riscurilor asociate traficului cat si cresterea capacitatii de autoprotectie a publicului larg”, a declarat Romulus Nicolae Ungureanu, Director Agentia Nationala impotriva Traficului de Persoane – MAI.
,,Prin implementarea acestui proiect s-a urmarit identificarea principalelor cauze ale cersetoriei in randul copiilor, precum si aducerea in atentia autoritatilor locale a acestei problematici in vederea identificarii de solutii adecvate. Copiilor care au participat la intalniri le-au fost prezentate masuri destinate reducerii riscului de victimizare” declara domnul comisar sef de politie Constantin Stroescu, seful Institutului de Cercetare si Prevenire a Criminalitatii din IGPR.” – declara domnul comisar sef de politie Constantin Stroescu, seful Institutului de Cercetare si Prevenire a Criminalitatii din IGPR.
In ceea ce priveste componenta de constientizare, realizata prin materialele informative elaborate in cadrul proiectului - sub sloganul „Locul tau este la scoala, nu pe strada”, precum si prin intermediul componentei teatru-forum, dezvoltata special pentru cei mici, copiilor le-au fost prezentate riscurile la care sunt expusi, dar si instrumentele pe care le au la indemana pentru a semnala situatii in care viata lor sau a altora este pusa in pericol: numarul unic de urgenta 112, telefonul copilului 116 111 oferit de Asociatia Telefonul Copilului, linia telefonica 0800 800 678 oferita de ANITP, institutii abilitate carora se pot adresa atat la nivel local, cat si la nivel central.
Conform proceselor verbale incheiate cu autoritatile locale, proiectul a inclus un numar mai mare de beneficiari fata de cel estimat initial. Astfel, un numar de 600 de copii au participat la activitatile proiectului, desi la lansarea acestuia au fost vizati doar 500, iar in ceea ce priveste comunitatile implicate s-a depasit, de asemenea, numarul initial preconizat de 5, ajungandu-se in final la 7 localitati. Un numar de 110 reprezentanti ai institutiilor si comunitatilor locale au participat in proiect in vederea asigurarii sustenabilitatii acestuia. Pentru reprezentantii institutiilor si comunitatilor locale a fost elaborat un material informativ specific.
In ceea ce priveste numarul cazurilor de abuz sexual, trafic, cersetorie si exploatare prin munca consiliate la 116 111, in primele 6 luni ale acestui an, la nivel national au fost inregistrate 134 de astfel de situatii, respectiv o crestere de 42,55% fata de aceeasi perioada a anului trecut. Solicitarile adresate liniei telefonice gratuite 116 111 au vizat, in principal, consilierea psihologica in vederea depasirii traumelor suferite.
116 111 este linia europeana de asistenta pentru copii, gestionata in Romania de Asociatia Telefonul Copilului. Apelul catre 116 111 este oferit gratuit de Romtelecom si Cosmote.
***
Asociatia Telefonul Copilului
Cu o experienta de 11 ani in domeniul protectiei drepturilor copilului si ale familiei, Asociatia Telefonul Copilului este singura organizatie neguvernamentala, non-profit, din Romania, care pune la dispozitia copiilor si parintilor o linie telefonica de asistenta la nivel national. 7 zile din 7, intre orele 08.00-00.00, Asociatia Telefonul Copilului raspunde apelurilor copiilor si parintilor la 116 111, numar armonizat european. In perioada 21 noiembrie 2001 – 30 iunie 2013, un numar total de 1.895.020 de apeluri a fost inregistrat de Asociatia Telefonul Copilului, iar dintre acestea au fost identificate 42.838 cazuri care au necesitat interventia institutiilor abilitate. Apelul este oferit gratuit de Romtelecom si Cosmote. Pentru informatii detaliate legate de Asociatia Telefonul Copilului si activitatea acesteia, va rugam sa ne contactati la numarul de telefon 0740 111 468, adresa de e-mail telefonulcopilului@telefonulcopilului.ro sau sa accesati website-ul organizatiei noastre www.telefonulcopilului.ro