9 din 10 români consideră absența colectării selective a plasticului o problemă din ce în ce mai urgentă

The Institute și iZi data au desfășurat, la solicitarea Lidl România, o cercetare de piață care sondează modul în care se raportează românii la problema colectării selective a plasticului.  Studiul a fost realizat pe un eșantion reprezentativ de populație, din mediul urban, prin aplicarea a 1024 de chestionare SAQ (self-administred questionnaire) cu respondenți cu vârsta de peste 16 ani. Chestionarul a cuprins întrebări cu răspuns deschis, unic sau posibilitatea de a alege dintr-o serie de afirmații predefinite. Datele au fost colectate în perioada iulie-august 2019. 
 

Din studiu reiese faptul că românii înțeleg urgența și importanța colectării selective a plasticului, 88% fiind de acord cu faptul că plasticul este o problemă din ce în ce mai mare. În concluzie, 9 din 10 români consideră absența colectării selective a plasticului o problemă urgentă.
 

În plus, românii menționează problema colectării selective a plasticului după cele mai critice subiecte pentru societatea noastră, precum educația de calitate, sănătatea și bunăstarea generală, justiție și instituții puternice și transparente, munca decentă și creșterea economică, dezvoltarea infrastructurii, combaterea sărăciei și accesul la apa potabilă curentă. De asemenea, aceștia consideră că este important ca brandurile să se implice în reducerea cantității de plastic produse și folosite și în procesele de colectare selectivă și reciclare.
 

Spre deosebire de eșantionul general, observăm că tinerii au nevoie de o informare mai consistentă cu privire la impactul plasticului nereciclat asupra mediului înconjurător. 73% dintre cei cu vârsta cuprinsă între 16 – 18 ani cunosc efectele provocate de plasticul necolectat corespunzător, față de 85% din eșantionul total. Cea mai informată categorie cu privire la pericolele generate de plasticul gestionat neresponsabil este cea din segmentul de varstă 35-44 de ani. 
 

Cercetarea a arătat o elasticitate ridicată a comportamentului de colectare selectivă al românilor. Schimbarea de comportament poate fi generată fie prin măsuri de coerciție, fie prin recompense.
 

64% dintre tineri spun că ar colecta selectiv cu siguranță mai mult dacă de mâine ar fi recompensați pentru materialele reciclate. Când vine vorba însă de amenzi, procentele se schimbă, cei foarte tineri fiind în mai mică măsură convinși să colecteze selectiv (55%) comparativ cu cei cu vârste cuprinse între 25-35 de ani (61%). Putem concluziona că un procent cuprins între 60 și 90% și-ar schimba comportamentul din prezent sub influența diferiților stimuli. 

Pe langă recompensele materiale, gratificarea socială întărește și încurajează comportamentul eco-friendly. Din populația generală, 7% au menționat spontan ֦ să facem toți asta֞, iar procentul se dublează în cazul segmentului 16-19 ani (14%). Drept urmare, tinerii își doresc ca toată lumea să colecteze selectiv, să nu aibă impresia că este un efort individual.
 

Studiul iZi data a măsurat și disponibilitatea de a plăti un preț mai mare pentru produse cu impact scăzut asupra mediului. S-au remarcat aici tinerii din generația Z, peste 58% dintre cei cu vârsta cuprinsă între 16 și 24 de ani și-au arătat disponibilitatea de a achita cu până la 25% mai mult pentru astfel de produse. Nici cei mai maturi nu sunt indiferenți față de impactul consumului asupra mediului. Întrebați cât ar fi dispuși să plătească în plus pentru un produs alimentar cu impact redus asupra mediului, aproape jumătate dintre respondenții cu vârsta de peste 25 de ani au declarat că ar plăti cu 10% mai mult pentru acest tip de produse. 

 

The Institute promovează industriile creative și inițiativele sociale locale, urmărind să contribuie la modernizarea României. The Institute inițiază și organizează evenimente de peste 20 de ani și a construit o comunitate ce reunește antreprenori, profesioniști, membri ai societății civile și publicul industriilor creative din România. Prin tot ceea ce face, contribuie la construirea unei infrastructuri puternice pentru dezvoltarea antreprenoriatului creativ și a societății civile în țară, crește și diversifică audiența atelierelor, designerilor, micilor afaceri, agențiilor și manufacturilor, promovează antreprenorii și profesioniștii creativi, pe plan național și internațional. Este fondator al Romanian Design Week, DIPLOMA, al Galei Societății Civile, AdPrint, Internetics și Cartierul Creativ, organizator al Effie Awards România, Şcoala ADC*RO şi ADC*RO Awards.

 

iZi data este o agenție de cercetare de piață al cărei scop este să faciliteze accesul la studiile de piață, prin democratizarea instrumentelor și know-how-ului de cercetare. IZI data lucrează cu instrumente de cercetare agile, intuitive și aplicate dar și cu cele de tip DIY, pentru clienți atât din zona brandurilor consacrate dar mai ales pentru antreprenori, startups, ONG și antreprenoriat social. Silvia Luican este fondatoarea IZI data, după 14 ani de experiență în cercetare de piață, management de marketing și strategie publicitară, își dorește ca cercetarea să fie ușoară pentru toți cei care vor să aducă schimbare pozitivă.
 

Lidl, parte a grupului Schwarz, cu sediul central în Neckarsulm, este una dintre companiile de top de pe piața de retail alimentar din Europa. Lidl este prezent în 32 de țări din întreaga lume și în prezent operează aproximativ 10.800 de magazine și peste 160 de centre logistice în 29 de țări la nivel mondial.

 

Lidl este un smart discounter care le oferă clienților produse la cel mai bun raport calitate-preț. În spatele operațiunilor din magazine, din centrele logistice și din sediile centrale stau simplitatea și orientarea către eficiență. Design-ul și structura proceselor standardizate sunt asigurate de către Lidl Stiftung, cu sediul central de la Neckarsulm.  

 

Lidl este o companie care acționează sustenabil în toate domeniile de activitate. Aceasta este metoda companiei de a-și îndeplini promisiunea cu privire la calitate și, în același timp, de a asigura un viitor mai bun pentru societate și mediu. Compania se implică activ în soluționarea nevoilor din comunitățile din care face parte, concentrându-se pe 5 piloni de activitate: sortimentul de produse, mediul, societatea, angajații și partenerii de afaceri.