La aproape 3 ani de la debut, programul de reintroducere a zimbrilor în munții Făgăraș este un real succes, cu un număr de 28 de exemplare aflate în libertate. Demarat la finalul anului 2019, proiectul de reintroducere a speciei celui mai mare mamifer din Europa (Bison bonasus) a înregistrat rezultatele asteptate. O dovadă a adaptării la condițiile de mediu sunt cei 3 viței sănătoși, care însoțesc turmele.

„Misiunea de a reface de la zero populația de zimbri în zona Munților Făgăraș a început cu eliberarea a 8 exemplare aduse din Germania și Polonia. Ulterior am adus din Suedia, Marea Britanie și din rezervațiile Vama Buzăului și Vânători Neamț. Inițial animalele au fost găzduite în țarcurile de carantină și de aclimatizare, iar din primăvara anului 2020 se bucură de habitatul natural propice din Munții Făgăraș. Un criteriu important în selecția exemplarelor îl reprezintă analiza pedigreeului, pentru a evita aparitia fenomenului de consangvinizare.” a declarat Adrian Aldea, biolog, manager faună în cadrul Fundației Conservation Carpathia.

Considerat de experți cel mai mare mamifer de uscat din Europa, acesta este o specie-cheie pentru menținerea zonelor cu natură sălbatică și a peisajului mozaicat. În trecut, el ocupa vestul, centrul și sud-vestul Europei și reprezenta un simbol al puterii. Cauzele care au dus la diminuarea populației sunt: exploatările forestiere, vânarea excesivă, braconajul, competiția cu animalele domestice și distrugerea habitatelor naturale.

Zimbrul în România

Cu mare efort, România a redevenit după 2012 una din cele 9 țări europene în care zimbri trăiesc în zone sălbatice. Din 2020 acest lucru a devenit realitate și în Munții Făgăraș.

Dispărut și din zona Carpaților românești, acum mai bine de 200 de ani, din cauza vânătorii excesive, zimbrul a fost reintrodus cu succes în alte câteva zone din țară, specia adaptându-se bine în libertate în Parcul Natural Vânători Neamț, la Armeniș ( Caraș-Severin) sau în județul Hunedoara.

Ținta finală a proiectului de reintroducere în Munții Făgăraș este eliberarea a 75 de exemplare, până la jumătatea anului 2024. Pe măsură ce prezența zimbrilor va fi constantă în ecosistem, schimbările de mediu vor fi și ele mult mai vizibile: fauna va fi reintregită, iar poienile vor fi menținute prin pășunatul lor.

„Pentru fiecare zonă de reintroducere avem câte o echipă de rangeri angajați din comunitățile locale care monitorizează evoluția grupurilor. Observațiile sunt cu frecvență zilnică, fie în mod direct prin deplasări în teren, fie prin analiza informațiilor furnizate de colarele GPS și de camerele de monitorizare cu senzor de mișcare. Monitorizăm și pentru a ne asigura că grupurile de zimbri nu vor avea tendința să se apropie de comunități. Ne-am bucurat să constatăm că în fiecare an au aparut viței, semn că specia se adaptează la noile condiții de viață. Acum sunt trei pui. Au fost 5...” a declarat Călin Șerban, specialist proiect reintroducere zimbri Fundația Conservation Carpathia.


Simbol și importanța pentru comunitatea locală

Zimbrul, dincolo de maiestuozitate, are și o influență benefică asupra naturii. Acesta produce multiple beneficii habitatului și, în acceași măsură, este iubit și prețuit de oameni, fiind un animal pașnic.

Mamifer cu o puternică prezență în folclorul și în istoria românilor, el reprezintă și un potențial economic, prin rolul pe care îl are în dezvoltarea turistică a zonelor adiacente sau de dezvoltare a unui brand local pentru anumite produse.

„În semn de mândrie locală pentru reintroducerea speciei, autoritățile din comuna Lerești, comunitate aflată la poalele Făgărașilor, au decis ca echipa locală de fotbal să poarte zimbrul pe echipamentul de competiție.” a declarat Marian Toader, primarul comunei Lerești, Argeș.

Despre zimbru

  • este cel mai mare mamifer terestru din Europa;
  • poate ajunge până la 800-1000 kg;
  • femela zimbru este mai mică, având o greutate de 320-540 kg;
  • poate alerga cu o viteză de până la 60km/oră;
  • este un animal social, de turmă;
  • grupurile noastre numără, în general, 15-20 de indivizi și sunt conduse de o femelă lider;
  • masculii adulți, devin fie solitari, fie formează grupuri de burlaci de mai mulți indivizi;
  • masculii se alătură grupurilor în perioada de împerechere și stau împreună până la 6 zile;
  • femelele se împerechează la fiecare doi ani;
  • perioada de gestaţie ţine, în medie, 9 luni;
  • puii se nasc, de obicei, primăvara, în mai sau iunie;
  • o femelă zimbru poate da naștere la circa 9 pui pe durata vieţii.

  • Această vizită se desfășoară în cadrul proiectului LIFE Carpathia („Crearea unei zone de natură sălbatică în sudul munților Carpați, România”, LIFE18 NAT/RO/00108). Principalul scop al proiectului este reconstrucția habitatelor degradate și aplicarea unor măsuri de conservare care să permită refacerea proceselor naturale și care să creeze beneficii comunităților locale din zona Munților Făgăraș.
    Proiectul este implementat de Fundația Conservation Carpathia, în parteneriat cu Asociația Ocolul Silvic Carpathia, Asociația de Vânătoare Piatra Craiului Făgăraș Conservation, SC Carpathia Agro & Finance SRL, Conservation Capital Consulting Ltd., Inspectoratul de Jandarmi Județean Argeș – Basarab I și ProPark – Fundația pentru Arii Protejate, între anii 2019-2024, cu sprijin financiar din partea Comisiei Europene prin programul LIFE Nature (www.ec.europa.eu) și al Fundației Arcadia prin programul Endangered Landscapes Programme.

    ***


    Despre proiect

    Programul de populare cu zimbri din Munții Făgăraș se realizează în cadrul proiectului „Crearea unei zone de natură sălbatică în sudul munților Carpați, România”, LIFE18 NAT/RO/00108. Principalul scop al proiectului este reconstrucția habitatelor degradate și aplicarea unor măsuri de conservare, care să permită refacerea proceselor naturale și crearea de beneficii comunităților locale din zona Munților Făgăraș.
    Proiectul este implementat de Fundația Conservation Carpathia cu partenerii între anii 2019-2024, cu sprijin financiar din partea Fundației Arcadia prin Endangered Landscapes Programme și din partea Comisiei Europene prin programul LIFE.

    Fotografie de Călin Șerban.