Cele mai importante ape dulci din România sunt poluate cu microplastic - este principala concluzie a primului raport național privind prezența microplasticului în apele dulci din România, lansat astăzi, 22 martie, cu ocazia Zilei Mondiale a Apelor, de Asociația Act for Tomorrow și Ambasada Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord.
Raportul „Cartografierea Microplasticului în Apele din România” a avut ca scop identificarea particulelor de microplastic în principalele surse de apă dulce din România, realizată prin analiza calitativă a 21 de probe de apă, de pe întreg teritoriul României. Locațiile alese constituie un eșantion reprezentativ la nivel național, sursele de apă fiind alese având în vedere distribuirea geografică, lungimea, respectiv suprafața, dimensiunea bazinelor hidrografice, precum și istoricul de poluare cu deșeuri de plastic al acestor cursuri de ape sau lacuri.
Rezultatele analizelor efectuate pe cele 21 de ape dulci indică prezența microplasticului în toate probele analizate și evidențiază nevoia de noi studii cantitative pentru râurile mari din România, în vederea stabilirii concentrațiilor de microplastic și elaborarea de măsuri pentru prevenirea și combaterea poluării cu microplastic a apelor din România, o importantă problemă de mediu. Analiza probelor de apă a fost realizată de către specialiști în domeniu, în laboratoarele Institutului Național pentru Fizica Laserilor, Plasmei și Radiației, București, Măgurele (INFLPR).
În probele analizate au fost identificate toate tipurile de plastic reciclabil din țara noastră: PET -1 (polietilen tereftalat), PP -5 (polipropilenă), PE - polietilenă (HDPE 2, LDPE 4). Principalele deșeuri din care provin particulele de microplastic identificate în apele din România sunt cele provenite din sticle de apă, suc, recipiente, flacoane (PET); din haine, flacoane (PP); folii, pungi (PE).
Probele au fost colectate din următoarele râuri și lacuri: Argeș - Vidraru și Oltenița; Bistrița Aval - jud. Neamț; Dâmbovița - București și Joița; Dunăre - Orșova, Turnu-Măgurele și Galați; Ialomița, jud. Ialomița; Mureș - Hațeg; Olt - Călimănești și Islaz; Prut - județul Iași; Siret Galați; Someșul Mare - Bistrița; Someșul Mic - Cluj; Prut; Parcul Natural Văcărești Văcărești - Izvor și Lac; Lacul Snagov; Lacul Bâtca Doamnei - Piatra Neamț; Lacul Razim - Constanța.
Totodată, în cadrul raportului este elaborat pentru prima dată un set de recomandări specifice pentru abordarea acestei probleme în România, care constituie un punct de plecare în dezvoltarea de politici publice care vizează limitarea poluării cu microplastic a mediilor acvatice, precum și în dezvoltarea unei strategii naționale privind protejarea apelor. Dintre acestea enumerăm:
Raportul „Cartografierea Microplasticului în Apele din România” a avut ca scop identificarea particulelor de microplastic în principalele surse de apă dulce din România, realizată prin analiza calitativă a 21 de probe de apă, de pe întreg teritoriul României. Locațiile alese constituie un eșantion reprezentativ la nivel național, sursele de apă fiind alese având în vedere distribuirea geografică, lungimea, respectiv suprafața, dimensiunea bazinelor hidrografice, precum și istoricul de poluare cu deșeuri de plastic al acestor cursuri de ape sau lacuri.
Rezultatele analizelor efectuate pe cele 21 de ape dulci indică prezența microplasticului în toate probele analizate și evidențiază nevoia de noi studii cantitative pentru râurile mari din România, în vederea stabilirii concentrațiilor de microplastic și elaborarea de măsuri pentru prevenirea și combaterea poluării cu microplastic a apelor din România, o importantă problemă de mediu. Analiza probelor de apă a fost realizată de către specialiști în domeniu, în laboratoarele Institutului Național pentru Fizica Laserilor, Plasmei și Radiației, București, Măgurele (INFLPR).
În probele analizate au fost identificate toate tipurile de plastic reciclabil din țara noastră: PET -1 (polietilen tereftalat), PP -5 (polipropilenă), PE - polietilenă (HDPE 2, LDPE 4). Principalele deșeuri din care provin particulele de microplastic identificate în apele din România sunt cele provenite din sticle de apă, suc, recipiente, flacoane (PET); din haine, flacoane (PP); folii, pungi (PE).
Probele au fost colectate din următoarele râuri și lacuri: Argeș - Vidraru și Oltenița; Bistrița Aval - jud. Neamț; Dâmbovița - București și Joița; Dunăre - Orșova, Turnu-Măgurele și Galați; Ialomița, jud. Ialomița; Mureș - Hațeg; Olt - Călimănești și Islaz; Prut - județul Iași; Siret Galați; Someșul Mare - Bistrița; Someșul Mic - Cluj; Prut; Parcul Natural Văcărești Văcărești - Izvor și Lac; Lacul Snagov; Lacul Bâtca Doamnei - Piatra Neamț; Lacul Razim - Constanța.
Totodată, în cadrul raportului este elaborat pentru prima dată un set de recomandări specifice pentru abordarea acestei probleme în România, care constituie un punct de plecare în dezvoltarea de politici publice care vizează limitarea poluării cu microplastic a mediilor acvatice, precum și în dezvoltarea unei strategii naționale privind protejarea apelor. Dintre acestea enumerăm:
„Interdependența între sănătatea omenirii și sănătatea planetei nu a fost niciodată mai clară. Acum este momentul să ne concentrăm asupra viitorului pe care dorim să îl construim pentru generațiile viitoare. În calitate de președinție a Conferinței ONU pentru schimbările climatice, și nu numai, Guvernul britanic este angajat în lupta pentru combaterea schimbărilor climatice și în promovarea inovației și colaborării cu societatea civilă în acest scop. Astfel, prin inițierea parteneriatului cu asociația Act for Tomorrow, dorim să aducem în atenția publicului subiectul poluării apelor curgătoare cu deșeuri din microplastic, pentru a crește gradul de conștientizare despre impactul asupra vieții marine, asupra conservării biodiversității și, nu în ultimul rând, asupra sănătății umane. Sunt convins că acest raport va sta la baza unui dialog cuprinzător, activ și participativ și am speranța că în timp, recomandările prezentate vor ajunge să fie implementate, iar proiectul acesta va servi drept inspirație pentru ca fiecare dintre noi să participe la protejarea naturii, la protejarea planetei prin acțiunile individuale și colective.” a declarat Excelența Sa, Ambasadorul Marii Britanii în România, Andrew Noble.
„Protejarea apelor reprezintă un domeniu strategic pentru Asociația Act for Tomorrow. Ne bucurăm că, alături de Ambasada Marii Britanii, am reușit să facem un pas extrem de important pentru a aduce problema microplasticului pe agenda publică din România. România are nevoie urgentă de politici publice care vizează limitarea poluării cu microplastic a mediilor acvatice, precum și în dezvoltarea unei strategii naționale privind protejarea apelor, iar prezentul raport constituie un punct de plecare în dezvoltarea acestora. În strânsă colaborare cu mediul public și privat, Act for Tomorrow va continua în următorii ani demersurile pentru a limita acest pericol invizibil din apele noastre, care afectează atât fauna acvatică, cât și sănătatea noastră”, a declarat Președintele Asociației Act for Tomorrow, Andrei Coșuleanu.
Totodată, evenimentul s-a bucurat de prezența reprezentanți ai Guvernului, ai Parlamentul României și ai Gărzii Naționale de Mediu.
Cu acest prilej a fost lansată pentru prima dată în România o dezbatere pe tema microplasticului din apele României, care a adus la aceeași masă reprezentanți ai celor mai importante instituții de la nivel național cu rol decizional în domeniul protejării apelor și al mediului. Evenimentul a fost moderat de jurnalista Mona Nicolici și i-a avut ca invitați pe Ambasadorul Marii Britanii la București, Andrew Noble, pe Secretarul Comisiei de Mediu din Camera Deputaților - Bogdan Bola, László BORBÉLY, Consilier de stat - coordonatorul Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă din cadrul Secretariatului General al Guvernului, Comisarul General al Gărzii Naționale de Mediu - Octavian Berceanu.
În cadrul evenimentului, a fost convenită realizarea unui grup de lucru în vederea soluționării problemei poluării cu microplastic a apelor din România. Această inițiativă a fost foarte bine primită de autoritățile prezente, care au căzut de comun acord că o colaborare între toți actorii statului, fie că este vorba de autoritățile naționale, cele locale, sectorul privat sau societatea civilă, reprezintă singura șansă de prevenție și combatere a poluării cu deșeuri de plastic a ecosistemelor acvatice din țara noastră.
Plasticul constituie 90% din deșeurile produse de oameni și descoperite în mediul marin. Materialele plastice nu se biodegradează, ci se descompun în bucăți din ce în ce mai mici, rezultând particulele de microplastic. Microplasticul reprezintă acele microparticule solide din plastic, insolubile în apă, cu o dimensiune mai mică de 5mm, care nu pot fi identificate cu ochiul liber. În 2020 se estima că 14 milioane de tone metrice de microplastice pot fi găsite pe fundul oceanului, echivalentul a 437.000 de camioane sau 1900 de Turnuri Eiffel. Resturile de plastic sunt ingerate de 386 de specii de pești, inclusiv 210 specii care sunt importante din punct de vedere comercial.
Cu acest prilej a fost lansată pentru prima dată în România o dezbatere pe tema microplasticului din apele României, care a adus la aceeași masă reprezentanți ai celor mai importante instituții de la nivel național cu rol decizional în domeniul protejării apelor și al mediului. Evenimentul a fost moderat de jurnalista Mona Nicolici și i-a avut ca invitați pe Ambasadorul Marii Britanii la București, Andrew Noble, pe Secretarul Comisiei de Mediu din Camera Deputaților - Bogdan Bola, László BORBÉLY, Consilier de stat - coordonatorul Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă din cadrul Secretariatului General al Guvernului, Comisarul General al Gărzii Naționale de Mediu - Octavian Berceanu.
În cadrul evenimentului, a fost convenită realizarea unui grup de lucru în vederea soluționării problemei poluării cu microplastic a apelor din România. Această inițiativă a fost foarte bine primită de autoritățile prezente, care au căzut de comun acord că o colaborare între toți actorii statului, fie că este vorba de autoritățile naționale, cele locale, sectorul privat sau societatea civilă, reprezintă singura șansă de prevenție și combatere a poluării cu deșeuri de plastic a ecosistemelor acvatice din țara noastră.
Plasticul constituie 90% din deșeurile produse de oameni și descoperite în mediul marin. Materialele plastice nu se biodegradează, ci se descompun în bucăți din ce în ce mai mici, rezultând particulele de microplastic. Microplasticul reprezintă acele microparticule solide din plastic, insolubile în apă, cu o dimensiune mai mică de 5mm, care nu pot fi identificate cu ochiul liber. În 2020 se estima că 14 milioane de tone metrice de microplastice pot fi găsite pe fundul oceanului, echivalentul a 437.000 de camioane sau 1900 de Turnuri Eiffel. Resturile de plastic sunt ingerate de 386 de specii de pești, inclusiv 210 specii care sunt importante din punct de vedere comercial.