În ajunul reuniunii COP15 a ONU pentru Biodiversitate de la Montreal, activiști din întreaga Europă, inclusiv Ucraina, țară devastată de război, au luat atitudine pentru a trage un semnal de alarmă: distrugerea naturii trebuie să fie oprită!
Protestele au avut loc în Austria, Belgia, Cehia, Danemarca, Germania, Polonia, România, Slovacia, Ucraina și Ungaria, cărora li s-au alăturat activiști online din întreaga lume. Toți cer guvernelor europene să își asume un nou acord global pentru protecția naturii și acțiuni concrete, nu doar vorbe, pentru a proteja viața pe singura planetă pe care o putem numi „acasă”.
Sini Eräjää, liderul campaniei europene pentru hrană, păduri și natură, declară: „Apărarea naturii, de la zonele verzi urbane la pădurile din munți, este în centrul luptei pentru supraviețuire la nivel european și global. În timp ce liderii europeni se reunesc la reuniunea ONU pentru biodiversitate să discute despre obiective ambițioase de protecție a vieții sălbatice la nivel mondial, natura continuă să fie devastată chiar pe teritoriul european. Acesta este motivul pentru care apărătorii naturii din întreaga Europă nu cer doar promisiuni ambițioase la Montreal, ci și măsuri concrete pentru a pune în aplicare aceste promisiuni.”
An Lambrechts, șefa delegației Greenpeace International la Montreal, afirmă: „Țările care consumă resurse enorme, precum cele din Uniunea Europeană, au o responsabilitate cu atât mai mare în negocierea unui nou acord care să dea rezultate. Deși UE adoptă deseori ținte ambițioase, trebuie, de asemenea, să asigure finanțarea pentru a transforma acordurile globale în realitate și să își intensifice propriile eforturi pentru a opri distrugerea naturii din propria curte. Iar Europa trebuie să se ridice la înălțimea ambițiilor sale pentru protejarea a 30% din teritoriu până în anul 2030 (30x30) și să se asigure că nu vom ajunge la zone protejate doar pe hârtie în loc de rezervații cu grad ridicat sau strict protejate de care avem nevoie pentru a conserva în mod eficient biodiversitatea.”
„Trebuie să punem protecția pădurilor și a vieții sălbatice cât mai sus pe agenda publică și politică dacă vrem să avem o șansă de a le salva și de a ne salva. Avem nevoie de un nou acord global pentru natură, iar Convenția pentru Biodiversitate de la Montreal este cea mai bună șansă pe care o avem în acest deceniu”, adaugă Ciprian Gălușcă, coordonatorul campaniei pentru păduri și biodiversitate, Greenpeace România.
Yehor Hrynyk, activist al Grupului Ucrainean pentru Conservarea Naturii, Kiev, declară: „Deși țara mea este forțată să se întoarcă în evul mediu întunecat și rece din cauza brutalității invaziei rusești, asta nu înseamnă că uităm de natură. Prețioasele păduri din Carpați sunt distruse chiar mai repede decât înainte. Vrem să transmitem un mesaj simplu, dar important: Carpații contează — chiar și în vreme de război!”
Câteva dintre acțiunile care au avut loc în 10 țări europene:
În Belgia, orchestra clasică Young Belgium Strings a interpretat „On the nature of daylight” într-o oază de verdeață din Bruxelles amenințată de dezvoltatori imobiliari.
Mesajul „Salvați natura — salvați viața!” a fost proiectat pe clădirea austriacă a ONU din Viena și a fost scris sub formă de light painting într-un loc emblematic din Budapesta.
Alte picturi luminoase au înfățișat un urs la Varșovia și un lup la Bratislava, printre ultimele carnivore mari care mai trăiesc în pădurile carpatice.
Zece bușteni artificiali de mari dimensiuni, plasați în fața Ministerului Mediului din Cehia, care deține în prezent președinția UE, au ilustrat necesitatea urgentă de a proteja ultimele pădurile virgine și seculare din Uniunea Europeană.
În Danemarca, o sirenă a purtat o mască de oxigen pentru a evidenția modul în care poluarea cu azot provenit din agricultură și creșterea animalelor distruge viața oceanică daneză.
În Germania, cincisprezece animale gigantice iluminate au expus în campusul ONU din Bonn un mesaj vital de SOS.
În Carpații României, activiști Greenpeace din România, Polonia și Spania demonstrează ritmul alarmant în care pierdem ultimele habitate-cheie de pe continent, cu mesaje desfășurate într-o pădure virgină din Munții Făgăraș aflată în curs de exploatare: „SOS Carpați / Forest Crime Scene / #SalvămCarpații”.
În Ucraina, activiștii au proiecat pe Opera din Kiev mesajul: „Carpații contează — chiar și în timp de război!”
Conferința ONU pentru Biodiversitate, care are loc între 7 și 19 decembrie la Montreal (Canada), ar trebui să ofere un nou cadru internațional pentru protecția biodiversității în următorul deceniu și reprezintă o șansă unică de a duce protecția globală a naturii la un nou nivel. Greenpeace face apel la guvernele europene să sprijine un acord global care să includă obiective stricte și obligatorii pentru a proteja cel puțin 30% din suprafața terestră și oceanică până cel târziu în 2030, recunoscând în același timp drepturile populațiilor indigene și ale comunităților locale, și să asigure o finanțare adecvată nu numai pentru conservare, ci și prin renunțarea la subvențiile acordate industriilor distructive.
Protestele au avut loc în Austria, Belgia, Cehia, Danemarca, Germania, Polonia, România, Slovacia, Ucraina și Ungaria, cărora li s-au alăturat activiști online din întreaga lume. Toți cer guvernelor europene să își asume un nou acord global pentru protecția naturii și acțiuni concrete, nu doar vorbe, pentru a proteja viața pe singura planetă pe care o putem numi „acasă”.
Sini Eräjää, liderul campaniei europene pentru hrană, păduri și natură, declară: „Apărarea naturii, de la zonele verzi urbane la pădurile din munți, este în centrul luptei pentru supraviețuire la nivel european și global. În timp ce liderii europeni se reunesc la reuniunea ONU pentru biodiversitate să discute despre obiective ambițioase de protecție a vieții sălbatice la nivel mondial, natura continuă să fie devastată chiar pe teritoriul european. Acesta este motivul pentru care apărătorii naturii din întreaga Europă nu cer doar promisiuni ambițioase la Montreal, ci și măsuri concrete pentru a pune în aplicare aceste promisiuni.”
An Lambrechts, șefa delegației Greenpeace International la Montreal, afirmă: „Țările care consumă resurse enorme, precum cele din Uniunea Europeană, au o responsabilitate cu atât mai mare în negocierea unui nou acord care să dea rezultate. Deși UE adoptă deseori ținte ambițioase, trebuie, de asemenea, să asigure finanțarea pentru a transforma acordurile globale în realitate și să își intensifice propriile eforturi pentru a opri distrugerea naturii din propria curte. Iar Europa trebuie să se ridice la înălțimea ambițiilor sale pentru protejarea a 30% din teritoriu până în anul 2030 (30x30) și să se asigure că nu vom ajunge la zone protejate doar pe hârtie în loc de rezervații cu grad ridicat sau strict protejate de care avem nevoie pentru a conserva în mod eficient biodiversitatea.”
„Trebuie să punem protecția pădurilor și a vieții sălbatice cât mai sus pe agenda publică și politică dacă vrem să avem o șansă de a le salva și de a ne salva. Avem nevoie de un nou acord global pentru natură, iar Convenția pentru Biodiversitate de la Montreal este cea mai bună șansă pe care o avem în acest deceniu”, adaugă Ciprian Gălușcă, coordonatorul campaniei pentru păduri și biodiversitate, Greenpeace România.
Yehor Hrynyk, activist al Grupului Ucrainean pentru Conservarea Naturii, Kiev, declară: „Deși țara mea este forțată să se întoarcă în evul mediu întunecat și rece din cauza brutalității invaziei rusești, asta nu înseamnă că uităm de natură. Prețioasele păduri din Carpați sunt distruse chiar mai repede decât înainte. Vrem să transmitem un mesaj simplu, dar important: Carpații contează — chiar și în vreme de război!”
Câteva dintre acțiunile care au avut loc în 10 țări europene:
În Belgia, orchestra clasică Young Belgium Strings a interpretat „On the nature of daylight” într-o oază de verdeață din Bruxelles amenințată de dezvoltatori imobiliari.
Mesajul „Salvați natura — salvați viața!” a fost proiectat pe clădirea austriacă a ONU din Viena și a fost scris sub formă de light painting într-un loc emblematic din Budapesta.
Alte picturi luminoase au înfățișat un urs la Varșovia și un lup la Bratislava, printre ultimele carnivore mari care mai trăiesc în pădurile carpatice.
Zece bușteni artificiali de mari dimensiuni, plasați în fața Ministerului Mediului din Cehia, care deține în prezent președinția UE, au ilustrat necesitatea urgentă de a proteja ultimele pădurile virgine și seculare din Uniunea Europeană.
În Danemarca, o sirenă a purtat o mască de oxigen pentru a evidenția modul în care poluarea cu azot provenit din agricultură și creșterea animalelor distruge viața oceanică daneză.
În Germania, cincisprezece animale gigantice iluminate au expus în campusul ONU din Bonn un mesaj vital de SOS.
În Carpații României, activiști Greenpeace din România, Polonia și Spania demonstrează ritmul alarmant în care pierdem ultimele habitate-cheie de pe continent, cu mesaje desfășurate într-o pădure virgină din Munții Făgăraș aflată în curs de exploatare: „SOS Carpați / Forest Crime Scene / #SalvămCarpații”.
În Ucraina, activiștii au proiecat pe Opera din Kiev mesajul: „Carpații contează — chiar și în timp de război!”
Conferința ONU pentru Biodiversitate, care are loc între 7 și 19 decembrie la Montreal (Canada), ar trebui să ofere un nou cadru internațional pentru protecția biodiversității în următorul deceniu și reprezintă o șansă unică de a duce protecția globală a naturii la un nou nivel. Greenpeace face apel la guvernele europene să sprijine un acord global care să includă obiective stricte și obligatorii pentru a proteja cel puțin 30% din suprafața terestră și oceanică până cel târziu în 2030, recunoscând în același timp drepturile populațiilor indigene și ale comunităților locale, și să asigure o finanțare adecvată nu numai pentru conservare, ci și prin renunțarea la subvențiile acordate industriilor distructive.