Scrisoare deschisa catre Ministrul Mediului si Schimbarilor Climatice

Stimate Domnule Ministru Attila Korodi,

Asociatia Alburnus Maior si reteaua Mining Watch Romania isi exprima profunda ingrijorare fata de declaratia dvs.: "Am convenit, de principiu, ca Romania si Canada sa identifice modalitati prin care pot schimba informatii pe tema procedurilor de evaluare a impactului de mediu, in cazul proiectelor miniere de mare capacitate" . 

Aceste acorduri bilaterale intre autoritatile de mediu romane si canadiene vin in contextul in care Romania desfasoara proceduri de avizare pentru trei proiecte de minerit detinute de companii canadiene: Certej, Baita Craciunesti si Rosia Montana. Fiecare dintre aceste proiecte parcurge o procedura de evaluare a impactului de mediu, iar in unele cazuri procedura este contestata de societatea civila in instanta:

• Certej: Pentru acordul de mediu eliberat in iulie 2012, MMSC a cerut anularea sa in instanta ca mai apoi sa renunte la proces in 2013; in noiembrie anul trecut APM Hunedoara a decis revizuirea acordului, decizie ce este atacata in instanta de membrii retelei Mining Watch Romania .

• Baita Craciunesti: Pe 7 iulie 2014 APM Hunedora a emis decizia prin care proiectul minier se supune evaluarii impactului de mediu si decide evaluarea adecvata, desi proiectul minier este situat integral intr-un sit Natura 2000 .

• Rosia Montana: Evalurea impactului de mediu a inceput in 2004 si nu a fost finalizata nici pana in prezent. Intreaga procedura a fost marcata de controverse, in toate etapele sale .

Raphael Girard, ambasadorul Canadiei in Romania afirma in 2005 despre proiectul de la Rosia Montana, la o prezentare pentru investitorii Gabriel Resources: ”Guvernul Canadian sustine cu toate fortele proiectul si, in plus fata de asta, ambasadele Canadei la Bruxelles si Budapesta fac lobby si tot ce e necesar sa ajute ca proiectul sa se intample” . Au urmat si alte actiuni de lobby ale oficialilor canadieni in sprijinul companiilor miniere cu interese in Romania. Printre acestea se numara si corespondenta dintre fostul ambasador Raphael Girard si alti oficiali canadieni din 2006. Email-urile consemneaza temerile acestuia ca tensiunile politice de la acea vreme din Romania ar fi putut incetini aprobarea proiectului de la Rosia Montana. In corespondenta au fost folosite sintagme precum: ”ne-ar impinge inapoi” si ar crea necesitatea ”de a educa/pregati un intreg grup nou de functionari publici si persoane politice”, ”Rezultatul ar fi ca am pierde un timp foarte valoros”, afirmatii prezentate de catre Girard ca apartinand lui Alan Hill, fost director general al Rosia Montana Gold Corporation.

Nu mai departe de martie 2013, presa semnala ca “Ambasada Canadei urmareste indeaproape evolutia proiectelor miniere de la Certej si Rosia Montana” . Participand la un seminar pe tema ‘mineritului responsabil’, Philippe Beaulne, actualul ambasador canadian, a declarat ca „suntem in permanent contact cu investitorii nostri si acest impas speram sa fie rezolvat in viitorul apropiat”, referindu-se la proiectul minier Certej. 

Desi ministrul canadian Leona Aglukkaq a declarat ca, in domeniul minier, Canada deruleaza proceduri complexe de evaluare, exprimandu-si deschiderea pentru un “schimb bilateral de experienta la nivelul agentiilor de mediu”, peste 50 de asociatii canadiene afirma contrariul. Mai mult, acestea au derulat in perioada 2012-2013 o campanie de informare intitulata Save Canada's Environmental Laws  prin care explica efectele negative ale dereglementarii in ceea ce priveste procedura acordului de mediu . 

Guvernul canadian a trecut la dereglementarea sistematica a legislatiei de mediu. In 2012, organizatiile de protectia mediului au acuzat atacul fara precedent asupra naturii si a democratiei, prin adoptarea unui pachet de legi ce a condus la abrogarea si slabirea a numeroase legi de profil . Noile legi adoptate duceau, printre altele, la slabirea protectiei habitatelor de peste si a regimului de protectie a peste 99% din lacurile si raurile din Canada pentru a face loc proiectelor industriei extractive. Mai mult, legea privind evaluarea imapctului de mediu a fost aborgata, o noua lege ce prevedea standarde de mediu mult diminuate, fiind adoptata. In acest mod, peste 3000 de proceduri de evaluare a impactului de mediu, ce se aflau in derulare, au fost stopate si in consecinta consultarea populatiei locale a fost oprita. Dereglementarea a continuat si in 2013, cand s-a oprit solicitarea realizarii evalurarii de mediu in cazul unor proiecte de exploatare a nisipurilor petroliere .

Dereglementarea a fost contestata si de organiztiile populatiilor indigene (first nations) acestea adresand prim-ministrului canadian o scrisoare deschisa  in care afirmau ca noile modificari legislative demonstreaza in continuare un model de neglijenta din partea guvernului federal, care pune siguranta si sanatatea canadienilor in pericol pe termen lung . Liderul grupurilor indigene, Stewart Phillip, s-a aratat ingrozit de masurile luate de guvern: "Legea C-38 a eviscerat complet procedura acordului de mediu. A mers chiar intr-atat de parte incat sa reduca responsabilitatea federala de la 3300 de rauri, lacuri, si paraie la mai putin de 100”.

Avand in vedere faptul ca exista dovezi concrete ca in trecut reprezentanti ai statului canadian s-au implicat direct in sprijinirea investitiilor companiilor miniere canadiene in tara noastra, consideram, domnule ministru, ca aveti o responsabilitate sporita privind gestionarea viitorului mecanism de schimb de informatii. Prin urmare facem un apel la dvs. sa oferiti garantiile necesare publicului din Romania ca acest mecanism nu va fi unul de lobby din partea oficialilor statului canadian in favoarea companiile miniere prezente in Romania. Mai mult, solicitam un schimb obiectiv si tehnic de informatii, menit sa duca la imbunatatirea deciziilor de mediu care vor fi adoptate de autoritatile romane referitor la proiectele miniere de mare anvergura si la imbunatatirea cadrului general privind evaluarea impactului asupra mediului in Romania. Plecand de la aceste deziderate, si in spiritul transparentei ce guverneaza activitatea oricarei autoritati publice, locale sau centrale, va solicitam:

- Aducerea la cunostinta publicului cat mai curand posibil, a informatiilor privind mecanismul convenit. Iar in momentul cand acesta va fi definitiv agreat sa comunicati public care vor fi autoritatile responsabile, la ce nivel de reprezentare vor fi purtate discutiile bilaterale si care sunt obiectivele concrete ale schimburilor de informatii;

- Intocmirea unui registru public in care orice persoana interesata sa poata consulta agenda discutiilor si minutele intalnirilor care au avut loc;

- Crearea pentru publicul din Romania a unor posibilitati rezonabile de a se informa, prin proprii reprezentanti, privind discutiile purtate in cadrul acestui mecanism, in sensul posibilitatii acreditarii cu titlu de observatori a unor reprezentanti ai ONG-urilor din Romania cu activitate in domeniul protectiei mediului. 

Cu respect, 

Eugen David

Presedinte Alburnus Maior

 

Dan Mercea

Reteaua Mining Watch Romania