Prima lună din anul 2021 a venit cu o nouă specie în avifauna din România. Pe data de 23 ianuarie Helen Beatrice Sforaru, una dintre cele mai active voluntare ale SOR (Societatea Ornitologică Română), a observat și fotografiat un pescăruș sur mare (Larus delawarensis) pe Lacul Morii din capitală. Exemplarul aparține unei specii de pescăruș comune în America de Nord, însă de la începutul anilor ‘70 tot mai multe exemplare sunt frecvent observate în vestul Europei, în special în insulele britanice.
Deși în 23 ianuarie Midwinter-ul era încheiat, pasionații de păsări, știind că iarna poate aduce cu ea rarități, ies pe teren pentru observații în locuri care sunt cunoscute ca fiind preferate de păsări în anotimpul rece. Unul dintre acestea este Lacul Morii, considerat „hotspot” de păsări acvatice. De la debutul iernii și până acum au fost observate și raportate de aici câteva specii rare: rața de ghețuri, rața catifelată, rața sunătoare, rața moțată, cufundar polar, cufundar mic, ferestraș mic, pescăruș argintiu. Acestea pe lângă „banalele” rațe cu cap castaniu, corcodei cu gât roșu, corcodei mari, corcodei mici, corcodei cu gât negru, lebede de vară, sutele de lișițe și miile de pescăruși râzători și pescăruși cu picioare galbene.
Helen povestește pe contul ei de Facebook despre descoperirea sa, care a făcut atâta vâlvă între păsărari:
Helen povestește pe contul ei de Facebook despre descoperirea sa, care a făcut atâta vâlvă între păsărari:
„Ieri [n.r. 23 ianuarie] după o zi agitată, am zis să mă relaxez puțin, am plecat de acasă cu gândul să trec prin Herăstrau și, pe drum, m-am sucit. Am mers direct pe Morii, ceva îmi redirecționa pașii într-acolo. Am traversat Parcul Crângași și am urcat pe dig, primele păsări observate… grămada de lișite, ceva pescăruși și rațe mari. Am scanat (între ghilimele) sutele de pescăruși și, după, am început să mă uit după păsări mici. Către apus am mers iar pe insulă și am început să mai trec încă odată prin obiectiv pescărușii. Seara am ajuns acasă și am dat la verificat [n.r. pe un grup specializat] ce îmi părea mie mai deosebit. Nu mică mi-a fost mirarea când, în dimineața asta, am găsit mesaje de felicitare de la Lou Bertalan [n.r. expert în identificarea speciilor de pescăruși], căruia îi mulțumesc pentru ajutorul oferit la identificarea speciilor de pescăruși. Surpriza a fost acest exemplar de pescăruș sur mare (Larus delawarensis), observat pentru prima dată pe teritoriul țării noastre. Vi-l prezint în premieră și m-aș bucura să-l poată observa și alții astăzi.”
A fost suficient să devină publică observația, iar lacurile Morii și Plumbuita au devenit locuri de pelerinaj pentru toți cei care își doresc să vadă această raritate. De ce Plumbuita? Pentru că, imediat ce observația a fost raportată pe rombird.ro (platformă de comunicare pentru specialiştii în ornitologie şi totodată pentru cei care pur şi simplu sunt interesaţi de păsări), o altă pasionată de păsări și-a verificat fotografiile și a constatat că fotografiase un pescăruș sur mare în ianuarie 2020 și încă un exemplar pe 15 ianuarie 2021 pe Lacul Plumbuita.
Aflăm de la biologul Ciprian Fântână, Directorul de Conservare al SOR, „că pare a fi un comportament obișnuit la această specie, cel de a reveni în aceleași locuri. Avem exemplul unui pescăruș sur mare, observat, capturat și inelat în Polonia în 2005 , a cărui prezență a fost raportată în aceeași zonă în următorii ani.”
Exemplarul observat în România este o pasăre ajunsă la maturitate, în penaj de iarnă. Pescărușul sur mare este un pescăruș de talie medie, caracteristice pentru adult fiind banda neagră, distinctă peste cioc (de unde și denumirea în engleză a speciei Ring-billed Gull), ochii cu irisul gălbui și inelul orbital roșu, picioarele galben-verzui, penajul alb pe cap, corp și coadă, mantaua și aripile gri. Vocea este asemănătoare cu cea a pescărușului argintiu, dar mai nazală și mai înaltă. Pescărușii suri mari sunt păsări foarte oportuniste. Hrana consumată este diversă, de la pești, insecte, viermi și alte nevertebrate până la icre, semințe, crabi, rozătoare și păsări. Însă iarna, primăvara și în afara periodei de cuibărit se hrănesc în principal cu resturi alimentare din gunoaie. De aceea, poate nu întâmplător, oaspetele nostru american a fost mai des observat în ultimele zile pe Lacul Plumbuita, unde păsările sălbatice sunt frecvent hrănite cu pâine și alte alimente nesănătoase pentru ele.
Aflăm de la biologul Ciprian Fântână, Directorul de Conservare al SOR, „că pare a fi un comportament obișnuit la această specie, cel de a reveni în aceleași locuri. Avem exemplul unui pescăruș sur mare, observat, capturat și inelat în Polonia în 2005 , a cărui prezență a fost raportată în aceeași zonă în următorii ani.”
Exemplarul observat în România este o pasăre ajunsă la maturitate, în penaj de iarnă. Pescărușul sur mare este un pescăruș de talie medie, caracteristice pentru adult fiind banda neagră, distinctă peste cioc (de unde și denumirea în engleză a speciei Ring-billed Gull), ochii cu irisul gălbui și inelul orbital roșu, picioarele galben-verzui, penajul alb pe cap, corp și coadă, mantaua și aripile gri. Vocea este asemănătoare cu cea a pescărușului argintiu, dar mai nazală și mai înaltă. Pescărușii suri mari sunt păsări foarte oportuniste. Hrana consumată este diversă, de la pești, insecte, viermi și alte nevertebrate până la icre, semințe, crabi, rozătoare și păsări. Însă iarna, primăvara și în afara periodei de cuibărit se hrănesc în principal cu resturi alimentare din gunoaie. De aceea, poate nu întâmplător, oaspetele nostru american a fost mai des observat în ultimele zile pe Lacul Plumbuita, unde păsările sălbatice sunt frecvent hrănite cu pâine și alte alimente nesănătoase pentru ele.