Zece secții de terapie intesivă neonatală și de pediatrie au nevoie de susținerea noastră la începutul anui 2021. Salvați Copiii accelerează programul de intervenție și cere ajutorul

Subfinanțarea secțiilor de terapie intensivă neonatală constituie un factor de risc pentru nou-născuții cu patologii severe și pentru medici, în contextul pandemiei de COVID-19. Organizația Salvați Copiii lansează un apel către companii, la finalul anului, pentru sprijinirea urgentă a 10 secții de terapie intesivă neonatală și de pediatrie cu echipamente medicale performante.

 

În anul 2020, Salvați Copiii a oferit peste 273.609 echipamente și materiale medicale indispensabile către 57 de unități medicale și de îngrijire pacienți (peste 60 de secții de neonatologie și pediatrie) și 79 de cabinete de medicină de familie. O bună parte din fonduri au fost obținute cu ajutorul mecanismului de redirecționare a 20% din impozitul pe profit. Salvați Copiii se bazează și în acest an, pe generozitatea companiilor, care pot descărca contractul de sponsorizare de pe www.salvaticopiii.ro/directioneaza și face un apel pentru a reuși susținerea a zece unități medicale la începutul anului 2021.

Problemele și vulnerabilitățile cu care se confruntă sistemul medical românesc au fost acutizate și mai mult de criza provocată de pandemie. În urma numeroaselor solicitări primite de la medici Salvați Copiii dorește să continue sprijinirea imediată a spitalelor care au ca punct de interes major secțiile de primire în regim de urgență pentru copii, maternități și secțiile de terapie intensivă pentru nou-născuți. Printre spitalele cu cele mai urgente nevoi se numără:
 

• Spitalul Municipal Dorohoi 

• Spitalul Județean de Urgență Vaslui 

• Spitalul Orășenesc Tg. Bujor Galați 

• Spitalul Municipal Gheorgheni 

• Spitalul Orășenesc Videle, Teleorman 

• Spitalul Universitar de Urgență București 

• Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii Grigore Alexandrescu București

• Spitalul Județean Huși

• Spitalul Județean de Urgență Drobeta Turnu – Severin  

• Spitalul Județean Călărași

Au nevoie de echipamente vitale: ventilatoare, injectomate, audiometre, monitoare de funcții vitale, ecografe.

Medicii neonatologi, alături de Salvați Copiii România, au avertizat public asupra situației de risc în care sunt puși nou-născuții, în urma reducerii bugetului alocat îngrijirii nou-născuților prematuri din maternități și din secțiile de terapie intensivă neonatală și asupra insuficientei finanțări a domeniului de îngrijire medicală neonatală.

 

„Se observă clar că finanțarea cea mai mică a fost în anul 2020 prin Programele Naționale de Sănătate, respectiv Programul Național de Sănătate a Femeii și Copilului și Programul de Terapie Intensivă, AP-ATI. Anul acesta noi nu am avut probleme de desfășurare a activității deoarece fondurile alocate de casa de asigurări de sănătate au completat nevoile pacienților internați. Din păcate, nu este aceeași situație în toate spitalele județene de urgență unde sunt mai multe secții de diferite specialități și acolo neonatologia este lăsată pe ultimul loc ca finanțare CAS, încât programele naționale de sănătate reprezintă practic aproape singura soluție de venit.” (Prof. Dr. Maria Stamatin, Profesor emerit, Universitatea de Medicină și Farmacie "Grigore T. Popa", Iași, Președinte al Asociației de Neonatologie din România).

 

Bugetele au scăzut progresiv ajungând, în 2020, în cazul Maternității „Cantacuzino” din București – terapia intensivă neonatală, la 42% (218.000 lei) din bugetul alocat în 2017 (520.000 lei), iar în cazul Spitalul Clinic de Obstetrică și Ginecologie „Cuza Vodă” din Iași – Programul Național de Sănătate a Femeii și Copilului și Programul de Terapie Intensivă, AP-ATI, la 61% (404.000 lei) din bugetul alocat în 2018 (667.000 lei). 
 

În ceea ce privește alocările anuale, Spitalul Universitar de Urgență București a primit pentru 2020 mai puțin de jumătate (472.000 lei) din necesarul financiar evaluat în raport cu urgențele de îngrijire a prematurilor (1.000.000 lei), spitalul aflându-se începând din luna octombrie fără buget pe programul AP ATI NN. 
 

În acest context, șansele de supraviețuire a nou-născuților prematuri sunt în mod serios afectate, cu o potențială creștere a mortalității în rândul copiilor care, în prezent, situează România pe primul loc în Uniunea Europeană, cu o rată de două ori mai mare decât media Uniunii, de 6,2 decese la 1.000 de nașteri față de 3,5 în UE. (1)

Companiile pot direcționa 20% din impozitul pe profit către medici și maternități prin descărcarea contractului precompletat cu datele de identificare ale organizaţiei aici.
 

Trebuie menționat faptul că această cheltuială este deductibilă, costurile pentru companii fiind zero. În cazul companiilor plătitoare de impozit pe profit, suma direcționată nu poate fi mai mare de 0,75% din cifra de afaceri și nu poate depăși 20% din impozitul pe profitul datorat statului, iar în cazul IMM-urilor, suma direcționată nu poate fi mai mare de 20% din impozitul pe venit.

Plățile trebuie făcute până la 31 decembrie 2020.

 

Dotarea cu echipamente moderne a maternităților, asigurarea unui buget adecvat și a unui personal corespunzător conduc neîndoielnic la diminuarea semnificativă a ratei mortalității infantile, așa cum s-a înregistrat în ultimii ani.
 

În ciuda acestei evoluții, mortalitatea infantilă rămâne un capitol sumbru pentru România, plasând țara noastră, după 13 ani de integrare europeană, încă pe primul loc în Uniunea Europeană, cu o rată a mortalității infantile aproape dublă (6,2 ‰) față de media de 3,5‰.
 

O treime din aceste decese ar putea fi prevenite prin dotarea maternităților și secțiilor de nou-născuți cu echipamente medicale performante și prin dezvoltarea de programe suport pentru gravide, mame și copii. Prin refuzul dreptului la viață al nou-născuților este încălcat grav principiul interesului superior al copilului care se impune, conform legii, în orice decizie a autorităților administrative, organelor legislative sau instanțelor judecătorești.

 

"Este de neiertat că multe dintre pierderile de vieți de copil înregistrate anual ar putea fi evitate dacă ar exista suficiente resurse pentru ca nașterea și îngrijirea ulterioară să aibă loc în condiții de siguranță și cu toate instrumentele și materialele la îndemână", declară Gabriela Alexandrescu, Președinte Executiv al Organizației Salvați Copiii.

De 30 de ani, Salvați Copiii România construiește programe sociale, politici publice și practici solide în beneficiul copilului din România. Expertiza și complexitatea proiectelor la nivel național fac din organizație o instituție socială esențială, al cărei rol este medierea între societatea și autoritatea publică, în beneficiul copilului. În trei decenii de activitate, Salvați Copiii a intervenit activ în societate, identificând soluții concrete pentru protejarea și sprijinirea copiilor vulnerabili, și a militat, în același timp, pentru o colaborare viabilă cu autoritățile decidente, pentru asigurarea interesului superior al copilului. Salvați Copiii și-a asumat rolul de supraveghere vigilentă a autorităților publice, în așa fel încât acestea să implementeze politici publice de durată care să corecteze cauzele care duc la vulnerabilizarea copiilor.

 

Totodată, organizația a reușit să creeze rețele active de solidaritate, prin încurajarea responsabilității sociale a companiilor și a societății, în sens larg. În calitate de membru al Save the Children, cea mai mare organizație independentă din lume care promovează drepturile copilului și care cuprinde 30 de membri și desfășoară programe în peste 120 de țări, VIZIUNEA noastră este o lume care respectă, pentru fiecare copil, dreptul său la supraviețuire, educație, protecție și participare, asumându-ne MISIUNEA de a obține progrese importante privind modul în care copiii sunt tratați și producerea schimbărilor imediate și de durată în viața acestora. În cei 30 de ani de activitate, peste 2.200.000 de copii au fost implicați în programele și campaniile Organizației Salvați Copiii.

 

_____________________________________________________
1) Date provizorii Institutul Național de Statistică, pentru anul 2019