Priorități și soluții pentru un trai decent și demn al seniorilor, la conferința națională „Bune practici pentru o bătrânețe frumoasă”

• Recomandările Băncii Mondiale în domeniul îngrijirii de lungă durată pentru vârstnicii din România
• Topul nevoilor vârstnicilor din România și soluțiile oferite acestora la serviciul social licențiat Telefonul Vârstnicului - 8 ani de existență, 90.674 apeluri primite, 16.765 apelanți unici

A șaptea ediție a Conferinței naționale „Bune practici pentru o bătrânețe frumoasă”, organizată de Fundația Regală Margareta a României, a reunit vineri, 29 septembrie, la Teatrul Național ”I. L. Caragiale” din București, specialiști din sfera publică, privată și socială, care au prezentat situația reală, au identificat trendurile și au adus soluții inovative și eficiente pentru îmbunătățirea vieții seniorilor din România.

La eveniment au fost prezenți peste 120 de oameni implicați în proiecte de susținere a seniorilor, reprezentanți ai sectorului privat și public, organizații neguvernamentale și platforme naționale sau internaționale care lucrează cu seniori, profesioniști din domeniul responsabilității sociale ai companiilor, precum și seniori care pot fi o sursă de inspirație prin mentalitatea și atitudinea lor pozitivă.

În deschiderea evenimentului, Alteța Sa Regală Principesa Sofia, membru în board-ul Fundației Regale, a amintit că în România trăiesc peste 3,7 milioane de seniori, iar mai mult de un sfert dintre ei sunt singuri.

”Astăzi, doresc să îmi arăt aprecierea și respectul față de acești oameni a căror experiență valoroasă aduce beneficii atât generației actuale, cât și celor viitoare. Înțelegerea valorii seniorilor, a nevoilor lor și oferirea de oportunități pentru a rămâne activi și a contribui la diminuarea singurătății, este obligația noastră față de ei.

Suferința și abuzurile la adresa seniorilor în căminele sociale sunt complet inacceptabile și intolerabile. Acest lucru trebuie să înceteze! Este momentul pentru un nou început, pentru a preveni ca acest lucru să se mai întâmple vreodată.

Vă felicit din toată inima pentru puterea cu care vă adaptați vremurilor în continuă schimbare. Vă sunt foarte recunoscătoare și vă mulțumesc pentru tot ceea ce faceți pentru seniorii din țara noastră, pentru ca ei să aibă o viață demnă”, a mai transmis Alteța Sa Regală.

Vârstnicii României – statistici și căi de urmat

Despre calea de urmat de către România în domeniul îngrijirii de lungă durată pentru vârstnici, a menționat Anna Akhalkatsi, Manager de Țară pentru România şi Ungaria, Banca Mondială:

“Cum să ne asigurăm că toate persoanele vârstnice din România au un trai decent și în demnitate, exercitându-și autonomia și opțiunea de a alege? Asta este ceea ce Strategia Națională de îngrijire pe termen lung își propune să adreseze în perioada 2023-2030. Ne bucurăm că în cadrul Băncii Mondiale am putut sprijini cu analize și asistență tehnică elaborarea acestei strategii. Pentru a transforma Strategia în realitate, sunt necesare măsuri în cinci arii prioritare: (I) alocare financiară mai mare și mai bine direcționată în funcție de nevoi; (II) dezvoltarea de programe bazate pe centre și servicii în comunitate; (III) un număr mai mare de lucrători în domeniu și mai bine pregătiți; (IV) îmbunătățirea și extinderea infrastructurii pentru recuperare și reabilitare; și (V) introducerea și aplicarea standardelor  de calitate, precum și a unor măsuri de evaluare și control al calității, pentru a crește gradul de responsabilizare și a preveni abuzurile și neglijența.”

Situația persoanelor vârstnice în acest moment care au nevoie de îngrijire, prioritățile și principalele direcții de acțiune ale Ministerului Muncii și Solidarității Sociale pentru acoperirea nevoilor de îngrijire, dar și îmbunătățirea serviciilor sociale dedicate vârstnicilor, posibilitățile de finanțare, dar și provocările din domeniul vast al serviciilor sociale au fost prezentate de Elena Dobre – Director Direcția Politici Servicii Sociale din cadrul Ministerului Muncii și Solidarității Sociale.

”Nevoia de îngrijire a persoanelor vârstnice este foarte mare, iar serviciile sociale pentru persoanele vârstnice sunt insuficiente și, poate, la o calitate îndoielnică uneori, după cum am văzut cu toții. Astfel că, una dintre prioritățile Ministerului Muncii este tocmai aceea de a îmbunătăți această situație, de a veni cu niste măsuri care să susțină persoana vârstnică, având în vedere faptul că, așa cum studiile și analizele pe care le avem la nivelul ministerului au arătat, are nevoie de sprijin, are nevoie de servicii sociale adecvate nevoilor. Prin urmare, una dintre prioritățile ministerului este aceea de a îmbunătăți sistemul de îngrijire a persoanei vârstnice în România. În acest sens ministerul a colaborat și mai colaborează încă, în baza unui acord cu Banca Mondială, pentru a duce la bun sfârșit această reformă dedicată persoanelor vârstnice, dedicată îngrijirii de lungă durată și promovării îmbătrânirii active a persoanelor vârstnice”, a menționat Elena Dobre.

Despre rolul asistentului social în serviciile pentru vârstnici, a vorbit Doru Buzducea, Decan al Facultății de Sociologie și Asistență Socială:

”Statisticile ne arată că asistența socială este profesia cu cea mai mare rată de creștere la nivel internațional. Guvernele lumii, precum și organismele internaționale, vorbesc despre rentabilitatea economică a asistenței sociale (scade rata violenței, a criminalității, șomajului și abandonului școlar), despre nevoia de asistenți sociali, despre dedicarea celor care au ales să urmeze această profesie, precum și despre impactul pozitiv pe care asistenții sociali îl au în viețile celor pe care îi deservesc. Profesia de asistent social se află în expansiune întrucât și-a dovedit eficiența. Asistența socială nu este o consumatoare de resurse, dimpotrivă aduce beneficii sociale și economice comunităților locale care au înțeles acest fapt și care investesc în dezvoltarea resursei umane din domeniul serviciilor sociale.”

Iar despre drepturile persoanelor vârstnice, între discurs și realitate, a menționat Mariana Oancea, Coordonator al Asociației 4Change și al Federației SenioriNET.

O viață mai bună pentru seniorii vulnerabili

Părintele Ionuț Tutea, Consilier eparhial la Sectorul Social-Filantropic și Misionar al Arhiepiscopiei Bucureștilor, a vorbit despre preocuparea Bisericii Ortodoxe Române referitor la oferirea serviciilor de specialitate persoanelor vârstnice, despre noi forme și metode pastorale care să se apropie și mai mult de nevoile și așteptările persoanelor vârstnice.

”Credem că cel mai important aspect atunci când vorbim de îngrijirea persoanelor vârstnice, este ca acestea să fie în continuare valorizate, îngrijite, asistate în comunitate, în spațiul în care și-au dus viața. Îngrijirea la domiciliu este, în ceea ce ne privește, o prioritate zero, pentru că îngrijirea în centre specializate de asistență – am reușit să punem la punct și câteva astfel de centre – reprezintă o alternativă mai puțin dorită. Chiar de anul acesta am început să lucrăm sistematic la constituirea unei astfel de rețele”, a menționat Părintele Tutea.

Perspectiva psihologului privind provocările și resursele în îngrijirea seniorilor în centrele rezidențiale a fost adusă de Iuliana Bucelea, psiholog specialist în cadrul Centrului pentru persoane vârstnice Constanța. Despre îmbătrânirea cu demnitate și îngrijirea la domiciliu a făcut precizări Nicoleta Palcu, Director al Direcției pentru persoane vârstnice al Asociației Caritas Blaj. Bune practici de asistență asigurată de organizații neguvernamentale la nivel național au fost oferite de Sorin Marinescu, Coordonator al programului Fondul pentru Vârstnici derulat de Fundația Regală. Iar Ioana Ioancio, medic primar Geriatrie și Gerontologie la Enayati Hospital, a furnizat informații privind deficitul cognitiv lejer (uitarea) din perspectiva îmbătrânirii cerebrale la pacientul vârstnic.

Oportunități de îmbătrânire activă

În panel-ul 3 dedicat oportunităților de îmbătrânire activă,