La nivel mondial, de 1 octombrie se sărbăreste Ziua Internațională a Persoanelor Vârstnice. Ar trebui sa fie un motiv de bucurie și sărbătoare, o zi în care îi cinstim pe seniori. Din păcate, această situație rămâne un ideal pentru majoritatea celor cu vârsta de peste 65 de ani din România, care se confruntă cu săracie, boli, marginalizare și singurătate, numărând zilele rămase până la încasarea pensiei.
În 2020, vârstnicii (65+) reprezentau 19% din populația României (INS), 32,8% dintre aceștia aflându-se în risc de excluziune socială sau sărăcie (Eurostat). Dintre aceștia, peste 26% locuiesc singuri, 28% locuiesc în gospodării cu alte persoane 65+(cupluri de pensionari), 14% au limitări privind activitățile zilnice din cauza problemelor de sănătate ce le afectează vederea, auzul, mersul sau urcatul scărilor, memoria sau concentrarea, îngrijirea personală sau comunicarea, iar 6,5% (212.000 de vârstnici) se confruntă cu limitări serioase sau totale, dar nu beneficiază de ajutorul familiei și au nevoie de sprijin pentru realizarea activităților zilnice.
În România, există o slabă dezvoltare a serviciilor pentru vârstnici, în special din mediul rural, comparativ cu alte categorii defavorizate (Calitatea vieții persoanelor vârstnice din România, 2014). La 12 aprilie 2021 funcționau 1891 servicii publice și private licențiate pentru vârstnici, conform M.Muncii, dintre care 689 sunt centre rezidențiale.
Ne doare și ne îngrijorează indiferența politicienilor față de această categorie de vârsta și preocuparea legată doar de prelungirea vârstei de pensionare, fără recunoașterea realității vieții vârstnicului din România.
Barometrul de Opinie Publică 2017 arată o implicare civică a vârstnicilor foarte redusă: 3,5% au activat într-o organizație voluntară, 6,7% au semnat o petiție, 4% au participat la o demonstrație publică, 6,7% au încercat să contacteze un om politic.
Federația SenioriNET se angajează într-un demers la finalul căruia fiecare vârstnic din Romania să poată beneficia de servicii socio-medicale accesibile, de calitate și sustenabile. Vizăm creșterea calității serviciilor socio-medicale furnizate persoanelor vârstnice, prin construirea unui cadru de funcționare și finanțare a acestora și poziționarea ca partener strategic de dialog cu actorii politici și sociali interesați, privind drepturile persoanelor vârstnice.
"Vom fi prezenți la consultări și vom veghea asupra deciziilor politice, subliniind prin toate mijloacele, că este necesar să se ia măsuri care răspund nevoilor vârstnicilor și care corespund realității. Dorim ca în 2027 Federația SenioriNET să reprezinte una dintre cele mai puternice voci în slujba vârstnicilor din România, un vector de schimbare în sistemul de servicii socio-medicale. Credem că fiecare dintre noi merită să îmbătrânească demn și să fie văzut ca un membru valoros al comunității din care face parte." - Doina Crângașu, CARITAS Romania, Manager de proiect.
Ca în fiecare an, pentru a celebra Ziua Internațională a Persoanelor Vârstnice, membrii SenioriNET organizează o serie de activități dedicate seniorilor.
***
Cele 10 organizații Caritas active în România s-au reunit în 1994 într-o rețea națională: Confederația Caritas România. Creată cu scopul de a promova proiectele sociale ale membrilor săi, Caritas România este implicată în acțiuni de lobby și de influențare a politicilor sociale atât la nivel național cât și european prin intermediul Caritas Europa, partener strategic al CE în probleme sociale. Prin programe complexe în domeniul asistenţei sociale Caritas răspunde anual nevoilor unui număr de 70.000 de beneficiari în România. Inspirată din Învățătura Socială a Bisericii Catolice, misiunea organizațiilor Caritas este de a a-i sprijini pe cei săraci și marginalizați social să se exprime și să recâștige dreptul la o viață decentă și demnă prin programe complexe de asistență socială și prin acțiuni caritabile și umanitare.
Asociația Four Change: ONG înființat în anul 2012 de o serie de experți ai societății civile românesti care și-au propus să producă schimbări pozitive, majore în sectorul neguvernamental, dar și în cadrul comunităților în care acționează. Prin activitățile sale, asociația contribuie la creșterea nivelului de profesionalizare a organizațiilor neguvernamentale oferind sprijin în domenii precum: cercetare, promovare, planificare strategică, management de proiect etc. Misiunea organizației este să sprijine organizațiile societății civile pentru a deveni actori relevanți în dezvoltarea societății românesti.
Fundația de Sprijin Comunitar: ONG din Bacău cu statut de utilitate publică, apolitică și nonprofit, fără caracter religios, înființată în iunie 1997. Prin programele sale contribuie la îmbunătățirea vieții semenilor aflați în situații de marginalizare și risc social. FSC se bucură de recunoaștere națională și internațională având parteneri instituționali din Marea Britanie, Norvegia, Franța, Germania și peste 25 de premii câștigate în cadrul principalelor Gale și evenimente ce promovează responsabilitatea socială și excelența în domeniul ONG.
Caritas Blaj: membră a Confederației Caritas România, care reunește 11 organizații Caritas diecezane, 6 romano-catolice și 5 greco-catolice. Caritas Blaj are proiecte în Blaj, Brașov, Luduș, Mediaș, Sibiu, Târnăveni și Teiuș. Îngrijirea medicală și socială la domiciliu este serviciul principal derulat în 6 localități din Transilvania prin asistenții medicali și sociali, persoane cu o largă experiență în domeniu.
****
Programul Active Citizens Fund România este finanțat prin Granturile SEE 2014-2021. Obiectivul general al Granturilor este de a reduce disparitățile economice și sociale și a consolida relațiile bilaterale dintre cele 15 state beneficiare și statele donatoare (Islanda, Liechtenstein, Norvegia). Programul este administrat de către consorțiul compus din Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile, Fundația pentru Parteneriat, Centrul de Resurse pentru Comunitățile de Romi, Fundația PACT și Frivillighet Norge, care acționează în calitate de Operator de Fond desemnat de către FMO – Oficiul Mecanismului Financiar al Granturilor SEE și Norvegiene. Active Citizens Fund România vizează consolidarea societății civile și a cetățeniei active și cresterea capacității grupurilor vulnerabile. Cu o alocare totală de 46.000.000 euro, programul urmărește dezvoltarea pe termen lung a sustenabilității și capacității sectorului societății civile, intensificând rolul său în promovarea participării democratice, a cetățeniei active și a drepturilor omului și consolidând, în același timp, relațiile bilaterale cu statele donatoare Islanda, Liechtenstein și Norvegia.
****
Programul Active Citizens Fund România este finanțat prin Granturile SEE 2014-2021. Obiectivul general al Granturilor este de a reduce disparitățile economice și sociale și a consolida relațiile bilaterale dintre cele 15 state beneficiare și statele donatoare (Islanda, Liechtenstein, Norvegia). Programul este administrat de către consorțiul compus din Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile, Fundația pentru Parteneriat, Centrul de Resurse pentru Comunitățile de Romi, Fundația PACT și Frivillighet Norge, care acționează în calitate de Operator de Fond desemnat de către FMO – Oficiul Mecanismului Financiar al Granturilor SEE și Norvegiene. Active Citizens Fund România vizează consolidarea societății civile și a cetățeniei active și cresterea capacității grupurilor vulnerabile. Cu o alocare totală de 46.000.000 euro, programul urmărește dezvoltarea pe termen lung a sustenabilității și capacității sectorului societății civile, intensificând rolul său în promovarea participării democratice, a cetățeniei active și a drepturilor omului și consolidând, în același timp, relațiile bilaterale cu statele donatoare Islanda, Liechtenstein și Norvegia.