Dacă România ar fi condusă la nivelul măsurilor luate numai pe hârtie, situaţia biodiversităţii nu ar mai fi într-o degradare exponenţială.
România a primit Globul Albastru pentru protejarea şi conservarea Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, premiu oferit de Reţeaua Mondială a Zonelor Umede (1). Conform juriului, prin această distincţie (2) sunt recunoscute eforturile pentru conservarea biodiversităţii şi pentru îmbunătăţirea managementului acestei zone protejate.
Asociaţia Salvaţi Dunărea şi Delta (SDD) consideră că România ar merita o astfel de distincţie dacă politicile de conservare şi protejare a biodiversităţii, reflectate în documentele ce transpun legislaţia europeană în domeniu, s-ar şi aplica. Analizând modul în care măsurile legislative sunt implementate în Delta Dunării, considerăm că autorităţile din România ar trebui să primească Globul de tinichea.
Dacă România ar fi condusă la nivelul măsurilor luate numai pe hârtie, situaţia biodiversităţii nu ar mai fi într-o degradare exponenţială. Un exemplu este cel al renaturării şi reconstrucţiei a peste 220.000 de hectare din Lunca Dunării şi Delta Dunării, adoptat în 2000 de ţările riverane şi ca angajament european. Blocarea acestui proiect iniţiat de WWF, numit şi «Coridorul Verde al Dunării Inferioare», se datorează intereselor latifundiarilor precum Tărâţă Culiţă, Ioan Nicolae, Iosif Armaş sau Doru Ioan Tărăcilă sau ale concesionarilor conectaţi la interesele Consiliului Judeţean Tulcea din Delta Dunării. «Coridorul Verde al Dunării» presupune un plan de management aflat acum mai mult «pe hârtie». În realitate, renaturarea este realizată într-o proporţie mai mică de 10%, deşi România ar fi trebuit să returneze zonei umede importante suprafeţe agricole şi piscicole exploatate intensiv în zone de protecţie «Sit Natura2000» sau în rezervaţia de patrimoniu UNESCO Delta Dunării", a declarat Liviu Mihaiu, preşedintele Asociaţiei Salvaţi Dunărea şi Delta.
Asociaţia Salvaţi Dunărea şi Delta s-a impus în cei şase ani de activitate prin acţiuni susţinute de advocacy pe probleme ecologice şi a demonstrat prin rezultate concrete că poate oferi soluţii pentru marile provocări cu care se confruntă Delta Dunării. Prin acţiunile de lobby desfăşurate pentru influenţarea politicilor publice în favoarea Deltei Dunării, SDD a contribuit la includerea priorităţilor rezervaţiei pe agenda publică.
- Încă de la înfiinţare, în anul 2004, Salvaţi Delta s-a aflat în primele rânduri ale ofensivei împotriva construirii canalului Bîstroe. Eforturile SDD de a trage un prim semnal de alarmă cu privire la această problemă au condus, un an mai târziu, la includerea acestei chestiuni ca prioritate pe agenda relaţiilor bilaterale româno-ucrainene.
- Prin campania Salvaţi ştiuca din Delta Dunării, SDD a iniţiat şi a urmărit emiterea unui ordin comun al miniştrilor Agriculturii şi al Mediului (Ordinul nr. 642/2005) pentru protejarea ştiucii şi a unui număr de aproape 50 de specii periclitate.
- În 2008, SDD a promovat şi a impus pe agenda Guvernului proiectul Regulamentului de Urbanism pentru Delta Dunării, adoptat prin Hotărâre de Guvern, astfel încât singurele construcţii legale în Deltă sunt cele care respectă arhitectura şi specificul tradiţional al zonei.
- În 2009, Salvaţi Delta a pichetat sediul Ministerului Agriculturii în semn de protest faţă de legalizarea pescuitului sturionilor în scop comercial. În urma acestui eveniment şi a acţiunilor de lobby desfăşurate de SDD, deputaţii au adoptat în octombrie 2010 modificarea Legii pescuitului, astfel încât sturionii nu pot fi pescuiţi în alt scop decât pentru repopulare.
- Asociaţia Salvaţi Dunărea şi Delta a realizat un studiu privind eficienţa justiţiei în lupta împotriva braconajului în Delta Dunării, demonstrând astfel numărul infim de dosare soluţionate şi, implicit, incapacitatea autorităţilor de a combate fenomenul braconajului.
- Simpozionul naţional Avem o Deltă. Cum procedăm?, marcă a Asociaţiei Salvaţi Dunărea şi Delta, reuneşte factorii de decizie la nivelul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării autorităţi publice centrale şi locale, care dezbat principalele probleme ale Deltei şi propun soluţii punctuale pentru rezolvarea acestora.
- Datorită activităţilor de advocacy desfăşurate, am contribuit la eliminarea concesiunilor piscicole din Delta Dunării, iar în prezent luptăm pentru desfiinţarea concesiunilor agricole şi reconstrucţia ecologică a acestor terenuri.
Note:
(1) Reţeaua Mondială a Zonelor Umede (World Wetland Network WWN) a fost înfiinţată în anul 2008, cu ocazia reuniunii Conferinţei Părţilor la Convenţia Ramsar asupra zonelor umede de importanţă internaţională, în scopul susţinerii organizaţiilor neguvernamentale care îşi desfăşoară activitatea în domeniul ariilor naturale protejate. În acest sens, Reţeaua Mondială a Zonelor Umede îşi propune să sprijine implicarea ONG-urilor în eforturile internaţionale de conservare a biodiversităţii şi să crească nivelul de conştientizare şi responsabilizare în acest domeniu.
(2) Cele trei distincţii oferite de Reţeaua Mondială a Zonelor Umede sunt: Globul Albastru pentru cele mai bune practici de management al zonelor umede, Globul Verde pentru cele mai bune activităţi de reconstrucţie ecologică şi Globul Gri pentru zonele umede ameninţate de poluare, unde nu se defăşoară suficiente activităţi de protecţie şi conservare a biodiversităţii. Stabilirea celor 16 premii pentru zonele umede de pe şase continente (http://www.worldwetnet.org/awards/results/)
s-a făcut în urma unui proces de selecţie desfăşurat în perioada iulie-septembrie 2010, când aproximativ 500 de ONG-uri au votat pentru 133 de zone umede.