Societatea autohtona arata ca, la nivel mondial, exista inca diferente semnificative in ceea ce priveste structura sistemului educational si, mai ales, strategiile adoptate in vederea imbunatatirii acestuia.
 
De doi ani, Coreea de Sud este cea care detine titlul pentru cel mai eficient sistem educativ din lume si o rata a analfabetismului aproape egala cu 0. Cu ce sunt diferiti coreenii in aceasta privinta? In principiu, fundamentele ce stau la baza strategiei lor de abordare a modelului educational sunt de natura etica, vizând importanta si consideratia pe care acestia o acorda studiului. O zi de scoala inseamna 14 ore, examenul de absolvire a liceului 9 si se numara printre cele mai grele teste din lume, iar bibliotecile sunt vizitate chiar si la ore târzii de tinerii sârguinciosi. 

Alte modele educationale care se remarca prin originalitate si performanta sunt cel japonez si cel finlandez. In Japonia, o slujba in invatamânt este pe locul cinci in topul celor mai bine platite, tinerii invata despre responsabilitatea sociala inca de la cea mai frageda vârsta, iar dascalul are un rol esential in educarea copiilor. Finlanda vine, insa, cu o tactica ceva mai moderna si propune un program educativ bazat pe teme mai putine, mult mai multe activitati practice si diversificarea subiectelor de studiu tinând cont de preferintele elevilor.

Romania ocupa, in prezent, doar locul 32 din totalul celor 40 cele mai apreciate sisteme de invatamant din lume. Diferenta este sustinuta si de modul in care românii isi administreaza cheltuielile in sectorul educational. In timp ce pentru produse agroalimentare si bauturi nealcoolice se distribuie aproximativ o treime din totalul aferent cheltuielilor lunare, domeniului educativ ii revine doar 0,2%, potrivit unui studiu al Institutului National de Statistica (INS).

Cum se poate schimba situatia?
Anul 2016 aduce in atentia Guvernului invatamântul de tip dual si adaptarea curriculei gimnaziului astfel incât absolventii sa se raporteze mai usor la piata muncii. Astfel, cu totii putem recunoaste necesitatea dezvoltarii sistemului educational pornind de la fiinta umana si nevoile acesteia, cum ar fi: regândirea activitatii institutiilor, independenta studiului, profilul elevului si pregatirea cadrelor didactice.

Vorbim de culturi si civilizatii diferite, iar contextul-mediul in care traim, este principalul motiv pentru care varietatea modelelor educationale este o necesitate. De-a lungul timpului, insa, aceste diferente firesti s-au transformat in discrepante, iar rezultatul poate fi usor dedus printr-o simpla analiza a sistemelor educationale promovate ca fiind cele mai eficiente din lume.