Studiu privind stadiul implementarii strategiei privind educatia timpurie (SET)

• practici generate de politici sau proiecte initiate la nivel  sistemic  de catre Ministerul Educatiei si Cercetarii Stiintifice (MECS), respectiv agentii sau unitati de implementare direct asociate Ministerului prin proiecte cu acoperire nationala sau de mare anvergura (de exemplu Proiectul pentru Reforma Educatiei Timpurii);

• practici initiate de institutii educationale sau organizatii neguvernamentale si promovate de MECS pentru a fi implementate la o scara cat mai larga (de exemplu Programul national de educatie parentala in invatamantul prescolar); 

• practici initiate de institutii educationale sau organizatii neguvernamentale care sunt implementate cu succes in una sau mai multe institutii de invatamant, centre care ofera servicii de educatie timpurie sau comunitati locale. Asemenea practici au potentialul de a fi replicate si in alte contexte.

 

Selectarea initiativelor relevante pentru a putea sa fie considerate practici promitatoare a fost multicriteriala si multistadiala. Concret, metodologia a presupus:

• triangularea surselor, metodelor si momentelor de culegere si interpretare a datelor a fost realizata pe parcursul cercetarii, precum si prin derularea mai multor etape de filtrare si selectie a exemplelor inventariate in prima etapa (vezi metodologia de selectie a practicilor propusa, respectiv lista bruta, lista intermediara, lista finala);

• apelul la 75 de organizatii si institutii relevante care au primit chestionarul online;

• consultarea unei varietati de specialisti, decidenti si practicieni in analiza exemplelor de practici.

 

Criteriile specifice de analiza a practicilor adaptate la domeniul educatiei timpurii au fost: relevanta, eficacitatea, impactul avut, eficienta, sustenabilitatea, gradul de inovare, transferabilitatea, concordanta cu domeniul drepturilor omului/copilului, respectul fata de etica in domeniu, validarea si evaluarea, compatibilitatea cu particularitatile beneficiarilor, gradul de complexitate a interventiei, gradul de implicare a parintilor, echitate si incluziune, accesibilitate in general si accesibilitate in sens financiar (interventii pe care sa si le permita din punct de vedere al costurilor), parteneriat inter-institutional si caracterul multidisciplinar al interventiei. 

 

Pe baza acestor criterii, specialistii in educatie si decidentii au filtrat inventarul brut in trei etape, au acordat punctaje de la unu la cinci, rezultand o lista intermediara, respectiv finala.  

 

Lista finala de noua initiative care reflecta nevoia de abordare integrata a dezvoltarii copiilor si educatiei timpurii, implicarea familiei, focalizarea pe copii romi, cu cerinte educationale speciale (CES) si alte grupuri dezavantajate, aplicarea cadrului legal pentru educatia si serviciile adresate copiilor de la nastere la intrarea in scoala si pregatirea practicienilor si profesionistilor din domeniul educatiei timpurii (pentru a depasi modelul medical pentru copiii mai mici de trei ani si pentru tranzitiile eficiente din familie in cresa, gradinita, scoala). 

 

In cadrul analizei, am constatat ca avem o serie de programe/ proiecte/ interventii care deja si-au castigat statutul de practici recunoscute sau validate si care apar ca referinta atat in comentariile practicienilor, cat si ale decidentilor. Acestea sunt asociate cu „actori consacrati” din domeniul educatiei timpurii, care se regasesc in proiectele si publicatiile elaborate de-a lungul timpului de ministere si agentii guvernamentale (UMPIR, ARACIP) sau organizatii internationale, organizatii neguvernamentale (de exemplu Step by Step, Fundatia Internationala pentru copil si familie, Reninco, Romani Criss, Agentia Impreuna, Holt, Copiii nostri, Salvati copiii si altele). Exemplele furnizate au primit deja confirmare, fiind mentionate in rapoarte nationale si internationale si beneficiaza de finantare. Unele dintre practicile promovate de aceste organizatii au fost deja recomandate ca practici ce ar trebui transferate in institutiile de educatie timpurie si organizatii (de exemplu prin Scrisorile metodice transmise de MECS in septembrie, la inceputul fiecarui nou an scolar). 

 

Un al doilea palier surprins in cartografiere a fost reprezentat de institutii cu atributii in domeniul educatiei timpurii: Inspectorate Scolare Judetene (ISJ-uri), Casele Corpului Didactic (CCD-uri), Directia Generala de Asistenta si Protectia Copilului (DGASPC), alte organizatii si institutii care vizeaza pregatirea initiala si continua a reurselor umane din domeniul educatiei timpurii (universitati). 

 

Un al treilea palier este reprezentat de organizatii care implementeaza proiecte focalizate pe educatie timpurie sau ofera servicii care vizeaza abordarea integrata a dezvoltarii si educatiei copiilor mici. 

 

In afara acestor concluzii, in urma cercetarii au fost decantate si alte observatii:

- Exista in practica multiple ambiguitati conceptuale asociate termenilor de buna practica sau practica promitatoare. Atat la nivel de discurs, cat si la nivel de documente, sunt utilizate adesea in scopuri similare (fara sesizarea diferentelor de nuanta conceptuala), sintagme ca „bune practici”, exemple/ cazuri/ proiecte/ initiative/ povesti de succes, „lectii invatate” sau cu potential, care au valoare adaugata, sunt validate sau necesita diseminare.  

- Din punct de vedere conceptual – programatic, strategic si operational metodologic - exista un ansamblu de teme transversale la nivel national, care se regasesc explicit in formularea si interventiilor ulterioare; acestea vizeaza dominante ca: drepturile si interesul copilului, bunastarea copilului, abordarea integrata a domeniilor de dezvoltare, echitate si incluziune, valorizarea diversitatii copiilor, familiilor si comunitatilor, parteneriate intre practicieni, parinti, comunitate (relatii cu familia, relatii cu comunitatea, decizii sustinute de date obtinute prin cercetare, monitorizare si evaluare). 

- MECS a implementat nu doar politici si proiecte sau programe la nivel de sistem, ci a incurajat si implementarea pe scara mai larga a practicilor bune initiate la nivel local.

Astfel, putem vorbi despre un echilibru intre nivelul macro-mezo-micro, precum si despre procese de tip top-down si bottom up sincronizate. In acest sens, scrisorile metodice reprezinta o modalitate eficienta de a inspira o viziune impartasita la nivelul practicienilor din invatamantul prescolar;

- Unele practici initiate de ONG-uri sau institutii relevante pentru domeniul educatiei timpurii vin sa sprijine politici publice a caror implementare este inca anevoioasa in realitate (de exemplu gradinita estivala ca solutie tranzitorie inainte de obligativitatea grupei pregatitoare) sau domenii deficitare (de exemplu educatia parentala sau educatia incluziva);

- Am identificat experiente de succes, care s-au dovedit relevante, viabile si eficiente in anumite contexte si care au potential de replicabilitate la o scara mai mare;

- Cele mai multe dintre initiativele sau practicile furnizate de ONG-uri prezinta proiecte sau initiative care au fost autoevaluate, dar nu au beneficiat de evaluari externe si de studii de impact;

- Analiza exemplelor folosind criteriul convergentei serviciilor sau abordarii multidisciplinare a evidentiat atat progrese, cat si discontinuitati si lacune legate de pregatirea resurselor umane din domeniul educatiei timpurii (inexistenta personalului cu pregatire pedagogica in crese, lipsa pregatirii pentru educatia copiilor in segmentul 0-3 ani) sau dificultati de respectare a cadrului legislativ;

- Analiza eficacitatii si eficientei interventiilor reflecta nevoia de monitorizare si evaluare a procesului, rezultatelor si impactului. Astfel, datele din teren pot fundamenta revizuirea sau initierea de politici publice fundamentate pe date de cercetare.

 

2. Analiza stadiului implementarii strategiei privind educatia timpurie a fost realizata in paralel cu identificarea si analiza unor initiative cu potential de practici bune; motivul intersectarii celor doua zone de investigatie este justificat de ineficienta separarii mecanice a unor domenii natural suprapuse care se conditioneaza si se alimenteaza reciproc. 

 

Ca atare, o concluzie importanta privind implementarea SET vizeaza potentialul acesteia de generare de idei, proiecte, programe, campanii, multe dintre accestea potentiale practici bune. Pe langa aceasta contributie la vizibilitatea si stimularea catre dezvoltare a problematicii educatiei timpurii, SET se dovedeste a fi un document coerent, ce sincronizeaza tendinte de la nivel european si international cu valori si principii promovate la nivel national.

 

In ceea ce priveste implementarea punctuala a masurilor propuse de SET, se constata inegalitati intre ritmul si stadiul de aplicare a unor prevederi, influenta contextelor externe fiind evidenta. 

Centralizator privind implementarea masurilor din SET

Sursa: UNICEF Romania