Consumul de tutun și țigarete electronice în rândul copiilor se află la cote alarmante în România

Datele arată că, în România, 14,6% dintre copiii şcolarizaţi cu vârsta între 13 şi 15 ani fumează actual tutun (1) (au afirmat că au fumat în ultimele 30 de zile), ceea ce înseamnă că aproximativ 90.000 de copii (90.699) din această categorie de vârstă au şanse mari de a deveni în curând fumători zilnici, iar 8,2% dintre copiii școlarizați (13 – 15 ani) au folosit (în ultimele 30 de zile) țigarete electronice.

Organizația Salvați Copiii susține Proiectul de lege pentru modificarea unor acte normative în domeniul reglementării produselor din tutun (2) și consideră că măsurile legale propuse sunt absolut necesare pentru protecția dreptului la sănătate și la un mediu curat și propice dezvoltării copiilor și adolescenților, aceștia fiind beneficiarii reali ai acestei inițiative.

Conform datelor Ministerului Sănătății din România (MS) și Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), copiii tind să încerce produse din tutun de la vârste foarte mici, 28% dintre copiii români chiar înainte de a împlini 10 ani (3), ”testarea” primelor țigări putând fi urmată, chiar la această vârstă, de consumul curent odată cu instalarea dependenței de nicotină.

În România, cercetările recente au evidențiat următoarele situații de risc pentru siguranța medicală a copiilor:

• 4% dintre băieți și 1% dintre fetele de 11 ani au fumat cel puțin o dată pe săptămână, România situându-se pe locul 4 din cele 42 de state cuprinse în analiză; (4)

• 14,6% dintre copiii şcolarizaţi cu vârsta între 13 şi 15 ani fumează actual tutun (5) (au afirmat că au fumat în ultimele 30 de zile), ceea ce înseamnă că aproximativ 90.000 de copii (90.699) din această categorie de vârstă au şanse mari de a deveni în curând fumători zilnici; 

• 8,2% dintre copii (13-15 ani) au folosit (în ultimele 30 de zile) țigarete electronice. (6)

• 3,1% dintre copiii şcolarizaţi (13-15 ani) au folosit (în ultimele 30 de zile) dispozitive electronice de încălzit tutun (7), așa-numitele IQOS (8), despre care există suspiciuni rezonabile că ar putea produce dependență tabagică şi riscuri similare pentru sănătatea consumatorilor ca țigările clasice (9);

• 15% dintre fumătorii adulți din România, adică 1 fumător din 6, au declarat că au început să fumeze înainte de a împlini 14 ani, iar 38% înainte de a împlini 18 ani. (10)

• 1 din 5 copii a fost expus publicității produselor IQOS, știind în ce constau acestea (11). Expunerea va crește semnificativ având în vedere lipsa restricțiilor în expunerea și publicitatea acestor produse.

 

ARGUMENTE:

Datorită interdicțiilor privind fumatul în spațiile publice închise și restricțiilor privind publicitatea produselor din tutun adoptate în 2002 (12), respectiv în 2004 (13), incidența fumatului în rândul copiilor a scăzut în perioada 2004-2013, de la 18,3% în 2004 (14)  la 11,2 în 2013 (15). Însă, în perioada 2014-2017, se înregistrează o creștere semnificativă la 14,6%, ca urmare a diversității modalităților de consum al tutunului și a promovării acestora în rândul copiilor și adolescenților.
 

În ceea ce privește noile dispozitive de fumat ori vaping (țigările electronice), studiile medicale au relevat faptul că acestea constituie o amenințare serioasă la sănătatea consumatorilor (16), iar în privința adolescenților, folosirea țigărilor electronice, prin conținutul ridicat de nicotină, conduce la creșterea riscului fumatului clasic (17). Nivelul crescut de consum de tutun și de țigarete electronice în rândul copiilor și adolescenților din România impune, moral și juridic, adoptarea urgentă de către autorități a unor măsuri de prevenire, descurajare și blocare a accesului acestora la produsele din tutun, la țigarete electronice ori la produsele din plante pentru fumat, pentru ca dreptul la sănătate și la un mediu înconjurător sănătos al copiilor, consacrate constituțional (18), să fie cu adevărat protejate și în România. 

 

Conform Inițiativei 2035 Fără Tutun (19), susținută de 350 de organizații neguvernamentale, inclusiv de către Salvați Copiii, cauzele consumului de tutun și ale debutului acestuia încă din perioada pubertății sunt:

• accesul facil al minorilor la produsele din tutun, în ciuda interdicției de vânzare și de distribuire gratuită a acestor produse: 70,7% dintre copiii cu vârsta între 13-15 ani afirmă că și-au cumpărat țigările de la magazin, adică au provenit din sursă legală. Aproape 80% dintre copii (78,4%) afirmă că nu au fost împiedicați să cumpere țigări din cauza vârstei, iar 39,9% au putut cumpăra chiar țigări la bucată, deși acest lucru este interzis de mai mult de 10 ani! (20)
 

• expunerea semnificativă a copiilor și adolescenților la acțiuni de promovare și publicitate în spații pe care le frecventează uzual: 35,8% dintre copiii de 13-15 ani au observat reclame sau promoții la punctele de vânzare a produselor din tutun, iar 64% au observat persoane care fumează în filme, la TV sau video; (21)
 

• prezentarea produselor din tutun în vecinătatea unor bunuri și alimente consumate frecvent de copii. 

 

Propunerea legislativă pentru modificarea unor acte normative în domeniul reglementării produselor din tutun (22), aflată în dezbatere în Senatul României, pornește de la necesitatea protejării copiilor și adolescenților împotriva fumatului și a reglementării uniforme a tuturor produselor din tutun, indiferent de forma de livrare și de consum, și a dispozitivelor destinate utilizării acestora. 
 

Pentru a include toate formele de comportament de risc prin fumat în rândul adolescenților (țigarete electronice, consumul de tutun ”încălzit”, fumatul altor produse din plante sau produse similare a căror toxicitate este ridicată chiar în lipsa nicotinei), considerăm că redefinirea fumatului (23), în forma propusă, este absolut necesară și corespunde diversificării actuale a produselor și dispozitivelor pentru fumat. 
 

De asemenea, extinderea interdicției fumatului și în autovehiculele în care se află minori sau femei însărcinate reprezintă acoperirea unei lacune din legislația anterioară, dacă ținem seama de faptul că o femeie însărcinată sau un copil aflat în spațiul redus al unui autovehicul sunt persoane supuse celei mai intense forme de fumat pasiv, prin expunerea directă la fumul de țigară ori la celelalte tipuri de emisii toxice ale țigaretelor electronice. 

 

Referindu-se la fumat și efectele sale asupra calității vieții copiilor, Curtea Constituțională a României a menționat, în decizia sa din 2016 (24), inexistența dreptului la fumat și a subliniat faptul că reglementarea strictă a spațiilor în care fumatul este permis este o obligație pozitivă (de a face, de a întreprinde acțiuni concrete) ce incumbă statului.

Întrucât ”măsurile întreprinse s-au dovedit corecte, dar nu suficient de eficiente, […] se impune consolidarea luptei pentru combaterea efectelor consumului produselor din tutun.” Aceste obligații, în viziunea Curții, sunt de natură să dea expresie dispozițiilor constituționale ce garantează dreptul la viață, la sănătate, la un mediu înconjurător sănătos și echilibrat ecologic, precum și dreptul copiilor și tinerilor la ”un regim special de protecţie şi de asistenţă în realizarea drepturilor lor” (25). 

 

Dreptul consituțional la un regim special de protecție se materializează prin aplicarea și respectarea principiului fundamental al interesului superior al copilului care înseamnă că, inclusiv în cazul politicii publice de control al consumului de tutun, adoptarea oricăror legi, acțiuni ori măsuri va avea ca rațiune primordială interesele copiilor. Potrivit Convenției Națiunilor Unite cu privire la drepturile copilului (26) și legislației în vigoare, în determinarea interesului superior la copilului se au în vedere cu prioritate ”nevoile de dezvoltare fizică, psihologică, de educaţie şi sănătate” (27), iar acest lucru presupune măsuri stricte de prevenție a consumului de tutun și de combatere a accesului facil la produsele din tutun și a expunerii copiilor și adolescenților la acțiuni de promovare și publicitate în spațiile frecventate de către aceștia. 
 

Așadar, cerința respectării necondiționate și cu prioritate a dreptului copiilor de a se bucura de cea mai bună stare de sănătate posibilă și, implicit, a dreptului lor la viață, nu permite limitări. De aceea, în vederea prevenirii și combaterii consumului de tutun și a celor similare în rândul copiilor - un obiectiv acceptat în mod universal într-o societatea civilizată a cărei etică fundamentală o reprezintă preocuparea pentru respectarea drepturilor copilului -, restricțiile legale privind expunerea și publicitatea produselor din tutun și a țigaretelor electronice și interzicerea completă a consumului în circumstanțele în care sănătatea copiilor poate fi afectată se justifică pe deplin și sunt în concordanță cu întreaga legislație românească.

 

Salvați Copiii este o organizație neguvernamentală, asociație de utilitate publică, non-profit, democratică, neafiliată politic sau religios, care militează activ pentru protecția drepturilor copilului în România, din 1990, în acord cu prevederile Convenţiei Naţiunilor Unite cu privire la Drepturile Copilului, cu Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene și cu legislația României. 
 

Salvați Copiii dezvoltă programe de educație, de protecţie împotriva violenței, de asistenţă medico-socială și de stimulare a participării lor în acţiuni de promovare şi recunoaştere a drepturilor lor. Din 1992, Salvați Copiii derulează un program național de educație pentru sănătate destinat copiilor și adolescenților (6 - 18 ani), prin informarea copiilor asupra riscurilor consumului de tutun, alccol și droguri. 159.000 de copii au beneficiat de sesiuni de informare cu privire la sănătatea fizică și emoţională, nutriţie, riscurile consumului de droguri, educaţie privind sănătatea sexuală și prevenirea bolilor cu transmitere sexuală.
 

Salvați Copiii adoptă o poziție independentă în raport cu acțiunile și măsurile instituțiilor, recunoscând că implementarea legislaţiei şi a politicilor publice în materia drepturilor copiilor nu poate ignora strânsa colaborare dintre autorităţi, familie, copii şi societatea în care fiecare actor implicat îşi acceptă responsabilitatea conform principiilor unui parteneriat autentic şi viabil.
 

În calitate de membru al Save the Children, cea mai mare organizaţie independentă din lume care promovează drepturile copilului şi care cuprinde 28 de membri şi desfăşoară programe în peste 120 de ţări, VIZIUNEA noastră este o lume care respectă, pentru fiecare copil, dreptul său la supraviețuire, educație, protecție și participare, asumându-ne MISIUNEA de a obţine progrese importante privind modul în care copiii sunt trataţi şi producerea schimbărilor imediate şi de durată în viaţa acestora. În cei 29 de ani de activitate, peste 1.900.000 de copii au fost implicați în programele și campaniile Organizației Salvați Copiii.

 

GYTS reprezintă raportul global al Organizației Internaționale a Sănătății asupra sănătății, bunăstării, mediului social și comportamentelor de risc în rândul copiilor. Țările/regiunile cuprinse în analiză sunt: Albania, Anglia, Armenia, Austria, Belgia (Flandra), Belgia (Valonia), Bulgaria, Canada, Croația, Cehia, Danemarca, Elveția, Estonia, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Groelanda, Islanda, Irlanda, Israel, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Macedonia, Malta, Moldova, Norvegia, Olanda, Polonia, Portugalia, Romania, Rusia, Scoția, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia, Turcia, Țara Galilor, Ungaria, Ucraina și USA.

_______________________________________________________