“Tinerii sunt viitorul!”
“Tinerii de azi nu mai sunt cum erau odată!”
Cine nu a auzit măcar o dată în viață aceste fraze? În egală măsură adevărate și false, ele nu fac decât să demonstreze că tinerii reprezintă o mare necunoscută la nivel social în România. Pe de o parte, măsură a propriei noastre neputințe, ne concentrăm speranțele pe viitoarea generație de cetățeni, aruncând asupra loc responsabilitatea a tot ceea ce, noi, cei mai ‘netineri’, nu mai avem motivația, puterea sau, pur și simplu, cheful să o facem. Pe de altă parte, la prima tentativă de autonomie și dorință de a face lucrurile altfel, le reproșăm că nu au răbdarea sau aspirațiile noastre, de parcă la vârsta lor am fost mai... breji.
Și uite cum, pe nesimțite, deja am intrat într-un clivaj: noi versus tinerii. Este ușor să facem acest lucru atunci când aruncăm cu adevăruri de ‘necontestat’ precum cele două afirmații din introducere. Dar cine suntem ‘noi’? Conform Legii Tineretului din 2006, cam toți cei peste 35 de ani. Adică cam toți din generația decrețeilor și așa numita generație X. Mulți cu pretenție de spirit ‘tânăr’. Dar adevărata întrebare este, cine suntem ‘noi’ să îi judecăm pe ‘ei’? Adică, conform aceleiași legi, cei cuprinși între 14 și 35 de ani. Probabil singurul lucru cert atunci când vine vorba de o definire a tinerilor. Pentru că altfel…
Ei sunt cei cu spiritul de inițiativă. Tot ei sunt categoria social cu procentul cel mai mare de șomaj. Ei sunt cel mai implicați în activități de voluntariat. Tot ei sunt și cei care ajung în număr foarte reduse la vot. ‘Cocalari’ sau ‘hipsteri’ sunt etichete care li se aplică au același entuziasm. Generația crescută cu laptop-ul și mobilul dar și cea care are un număr impresionant de... NEETs (termen folosit la nivel european pentru tinerii care nu sunt cuprinși în nici un parcurs educațional, profesional sau de formare).
Concluzie de etapă? Viața este grea dar complexă. La fel și efortul de a îi înghesui pe tineri într-o anumită categorie și de a găsi soluții universale la nevoile lor. Așadar... avem o stare de fapt. Și o țară. Din care tinerii pleacă pe bandă rulantă. Ce facem cu ele?
Simplu. Dar nu foarte ușor. Pentru a îi motiva, cum ar fi ca atunci când facem activități, proiecte sau strategii pentru tineri, să le facem CU tineri? Experiența arată că atunci când își pun în cap, aceștia au capacitatea de a se mobiliza și să găsească soluții mult mai adecvate pentru ei.
Gala Societății Civile de anul acesta o dovedește cu prisosință. Nu mai puțin de 30 de proiecte au fost înscrise în 2018 la secțiunea tineret. Grea misiune pentru juriu. Dar la final rămâi clar cu o idee bine înșurubată în cap, mici sau mari, o bună parte din aceste proiecte se pot scala astfel încât să fie preluate la nivel de politică locală, regională sau chiar națională.
De exemplu...
... "KIDIBOt" sau redescoperirea plăcerii de a citi prin gamification. O platformă educațională prietenoasă, disponibilă atât online cât și prin aplicații de mobil invită copii și tinerii să salveze planeta dovedind ca au citit cărți prin uz-uri. Astfel câștigă puncte și insigne prin care își ajută echipa să lupte împotriva crocobeților (extratereștri nesuferiți care vor să cucerească Pământul prin lene și prostie). Sau...
... "Playhood - Teatru pentru schimbare socială" prin care s-a dezvoltat prima trupă de teatru formată din tineri romi care au transformat poveștile lor de viață din Ferentari în acte artistice menite să combată stereotipurile despre sărăcie, etnie și marginalizare. Sau...
... "Poți și meriți mai mult #RESPECT" unde fete și tinere femei din diferite regiuni ale țării, majoritatea provenind din medii defavorizate, au fost implicate în sesiuni dedicate feminității și femeilor puternice abordând trei elemente definitorii pentru o femeie împlinită: respect, independență și iubire. Sau...
... "Social Impact Award" recunoscând meritele tinerilor interesați in inovare sociala și antreprenorial social. Plecând de la nevoia tinerilor din Romania de inspirație, modele și metode de a-și construi o cariera de succes, proiectul i-a sprijinit astfel încât aceștia să își poată pune ideile în practică. Au fost conectați cu mentori, organizații și resursele de care au nevoie. În plus, li s-a oferit contextul de a contribui real la rezolvarea problemelor cu care se confruntă România. Sau...
..."Getting civically fit - Educație civică" pentru că nu prea știm care sunt atribuțiile președintelui, ale guvernului, nu ne e clar cum funcționează instituțiile, care e rolul Constituției, ce e aia stat de drept sau ce înseamnă separația puterilor. Peste 2000 de elevi și 100 de profesori au beneficiat direct de acest program la care se adaugă încă 200.000 cetățeni care au accesat platforma online.
Aici aveți doar cinci din cele treizeci de mostre. Pentru curioși, toate sunt disponibile AICI. Iar proiecte de genul acesta nu sunt singulare. Luni, 11 iunie, doar o singură echipă va urca pe scena Galei Societății Civile pentru a lua premiul 1 la secțiunea tineret. Poate părea ușor nedrept având în vedere câte proiecte cu impact se fac în țară, multe dintre ele în tăcere dar crezând în ele cu putere. Dar este și un moment de bucurie în care acest premiu aparține, de fapt, tuturor tinerilor implicați.
Tinerii sunt de multe feluri. La fel și netinerii. Pentru a îi motiva să plece din ce în ce mai puțin din țară, recunoașterea poate fi un prim pas!
Text: Andrei Popescu, Coordonator comunicare și Corpul European de Solidaritate ANPCDEFP - domeniul tineret, membru al juriului Gala Societății Civile 2018, secțiunea Proiecte pentru Tineret
Photo din cadrul proiectului Playhood - Teatru pentru schimbare socială, Fundația Policy Center for Roma and Minorities
