Realitatea este ca femeile utilizeaza in medie 12 produse cosmetice in fiecare zi, iar un barbat cel putin 6. Pana aici totul e OK. Doar ca, 80% din produsele de machiaj si igiena pe care le gasim in magazine sunt un cocktail de substante chimice: parabeni, ftalati, plumb si o lista lunga de compusi sintetici.
Si de data aceasta am pregatit un clip, un afis si o povestire, care dezvaluie mai multe despre industria cosmeticelor.
Fara masca. “Este jumatatea saptamanii si inca o dimineata in care ne intalnim cu totii in camera mare. Salonul principal, cum i se spune aici. Fiecare se aseaza confortabil pe scaunul sau, pentru ca aceasta intalnire, ca fiecare intalnire de pana acum, va dura ceva timp.
Suntem noua oameni, zece cu “arbitrul” discutiei, asezati in cerc. Ieri a vorbit aproape doua ore fata de langa mine si, pentru ca randul ne vine in sensul acelor de ceasornic, azi urmez eu. Nu sunt o persoana tacuta, dar de data asta am vizibil emotii. Nu am ce face. “Arbitrul” ma anunta ca mi-a venit randul. Trebuie sa pun stop torentului de ganduri si sa incep sa ma destainui. “Salut, eu sunt Clara si nu e ca si cum nu ne stim de vreo 5 luni deja, dar trebuie sa incep cu asta. Sunt Clara si sunt dependenta.” Gata, am recunoscut.
Daca vorbim despre adictie, eu sunt “prinsa” intr-o relatie mai “deosebita”. Cred ca prima data cand m-am machiat aveam 9 ani. Evident, dadusem iama intr-o cutie de farduri si cosmetice intr-o vizita la o matusa. Mi-a placut la nebunie reactia pe care am starnit-o musafirilor la aparitia mea, boita pe fata precum un clovn. Eram la varsta perfecta la care sa inteleg ca machiajul si cosmeticele sunt un “strigat” perfect dupa atentie. Cu timpul au devenit indispensabile in viata mea. Nu concepeam sa ies din casa fara sa ma aranjez. Si cum sunt o perfectionista, imi dedic aproape 1 ora pe zi ca sa fiu multumita de mine. Folosesc cosmetice de vreo 15 ani, desi mereu am fost privilegiata de faptul ca sunt o femeie atragatoare. Machiajul a devenit pentru mine un ritual. Trezit, spalat, fardat. Aproape ca nu-mi doream sa ma mai privesc in oglinda cu fata mea originala. Copia era mult mult mai atractiva si mai aproape de “tipa de pe coperta”. Buzele mele aproape ca nu mai puteau vorbi fara efectul blush-ului, ochii nu mai puteau privi fara acea stralucire perfecta a fardului si farmecul genelor alungite de rimel. Fie ca mergeam la magazinul de la scara blocului, fie ca plecam la serviciu, ritualul era acelasi.
Noua si perfecta mea imagine, devenise chiar imaginea de sine. In fiecare zi imi reconstruiam increderea in mine. Cu fiecare contur, fard sau pudra pe nasul meu. Si rezultatele erau vizibile. Eforturile mele erau rasplatite zilnic de prietenul meu cu un compliment: “Esti cea mai frumoasa!”. Am devenit dependenta si de ele, asa incat am decis sa-mi port masca zi si noapte. Da, si noptile dormeam cu un strat gros de farduri pe piele. Ajunsesem sa spal fetele de perna ca pe sosete.
Efectele nu au intarziat sa apara. Masca deja nu mai putea ascunde ochii iritati, pielea deshidratata, genele din ce in ce mai rare, buzele crapate, parul uscat si unghiile ingalbenite. Urmatoarea etapa era sa ma transform intr-un mic monstru. O metamorfoza prin care imbatranisem deja cu vreo 10 zece ani. Multi numesc asta maturizare. Am inceput sa ma informez de pe internet. Surpriza! Acum am inteles ca MEA, DEA, PEG, BHA, EDTA nu suna “a bine”. Cosmeticele sunt de fapt un cocktail de substante toxice. Petrochimicale si alte metale grele. Totul se absoarbe prin piele. Sper sa mai pot trece de acum inainte de detectoarele de metale din aeroport.
Initial am vrut sa ignor tot, ca si cum n-as fi stiut niciodata nimic. Insa, recomandarea doctorului a fost foarte ferma. Se pare ca organismul meu a suferit niste dereglari hormonale si ca mi-au fost descoperiti noduli la san. Nu se stie cauza exacta, insa nu exista alta “reteta”, decat sa-mi schimb stilul de viata.
Cel mai greu va fi sa invat sa nu mai port masca.
“Azi, 14 decembrie, a raportat Clara, in sala mare din Clinica de Recuperare Post-Cosmetice!”
Saptamana viitoare discutam despre dependenta de masini. Pana atunci tinem legatura pe pagina Facebook a campaniei Consumix si site-ul www.creionetica.ro.
Consumix este o campanie despre societatea de consum. Prin afise, clipuri si povestiri ne-am propus sa rupem rutina de a consuma “fast” si “nonsense”, rutina de a neglija sanatatea sau mediul in care traim.
Multumim partenerilor pentru sustinere!
Societal, Think Outside the Box, Mixtopia, Sub25, ArtWe, Deco si Eco, Altreileasector.ro, ArtClue, Alternativ, StiriONG, BusinessLive, Onlinestudent, StopCO2, Cooperativaurbana, All Hollow, Sapte Seri, InfoONG, Greenly Magazine, Explore Medicine TV si Societatea pentru Consum Responsabil.